< Proverbe 17 >

1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Bedre en tør Bid Brød med fred end Huset fuldt af Sul med Trætte.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
Klog Træl bliver Herre over dårlig Søn og får lod og del mellem brødre.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
Digel til Sølv og Ovn til Guld, men den, der prøver Hjerter, er HERREN.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
Den onde hører på onde Læber, Løgneren lytter til giftige Tunger.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Hvo Fattigmand spotter, håner hans Skaber, den skadefro slipper ikke for Straf.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
De gamles Krone er Børnebørn, Sønners Stolthed er Fædre.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Ypperlig Tale er ej for en Dåre, end mindre da Løgnfor den, som er ædel.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
Som en Troldsten er Gave i Giverens Øjne; hvorhen den end vender sig, gør den sin Virkning.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
Den, der dølger en Synd, søger Venskab, men den, der ripper op i en Sag, skiller Venner.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
Bedre virker Skænd på forstandig end hundrede Slag på en Tåbe.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
Den onde har kun Genstridigbed for, men et skånselsløst Bud er udsendt imod ham.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
Man kan møde en Bjørn, hvis Unger er taget, men ikke en Tåbe udi hans Dårskab.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Den, der gengælder godt med ondt, fra hans Hus skal Vanheld ej vige.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
At yppe Strid er at åbne for Vand, hold derfor inde, før Strid bryder løs.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
At frikende skyldig og dømme uskyldig, begge Dele er HERREN en Gru.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Hvad hjælper Penge i Tåbens Hånd til at købe ham Visdom, når Viddet mangler?
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
Ven viser Kærlighed når som helst, Broder fødes til Hjælp i Nød.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
Mand uden Vid giver Håndslag og går i Borgen for Næsten.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
Ven af Kiv er Ven af Synd; at højne sin Dør er at attrå Fald.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
Ej finder man Lykke, når Hjertet er vrangt, man falder i Våde, når Tungen er falsk.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
Den, der avler en Tåbe, får Sorg, Dårens Fader er ikke glad.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
Glad Hjerte er godt for Legemet, nedslået Sind suger Marv af Benene.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
Den gudløse tager Gave i Løn for at bøje Rettens Gænge.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
Visdom står den forstandige for Øje, Tåbens Blik er ved Jordens Ende.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
Tåbelig Søn er sin Faders Sorg, Kvide for hende, som fødte ham.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
At straffe den, der har Ret, er ilde, værre endnu at slå de ædle.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Den, som har Kundskab tøjler sin Tale, Mand med Forstand er koldblodig.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Selv Dåren, der tier, gælder for viis, forstandig er den, der lukker sine Læber.

< Proverbe 17 >