Proverbe 17
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Bedre er en tør Bid og Ro derhos end et Hus fuldt af slagtet Kvæg med Trætte.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
En klog Tjener skal herske over en Søn, som gør Skam, og han skal dele Arv midt iblandt Brødre.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
Diglen er til Sølvet og Ovnen til Guldet; men den, som prøver Hjerterne, er Herren.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
Den onde agter paa uretfærdige Læber; Løgneren laaner Øre til den Tunge, der arbejder paa Fordærvelse.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Hvo som bespotter den fattige, forhaaner hans Skaber; hvo som glæder sig over Ulykke, skal ikke agtes uskyldig.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
Børnebørn ere de gamles Krone, og Børnenes Pryd er deres Fædre.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Det staar ikke en Daare vel an at tale høje Ord, meget mindre en Fyrste at tale Løgn.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
Skænk er en yndig Sten i deres Øjne, som modtage den; hvor som helst den vender sig hen, gør den Lykke.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
Hvo som skjuler Overtrædelse, søger Kærlighed; men hvo som ripper op i en Sag, fjerner en fortrolig.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
Skænd trænger dybere ind hos en forstandig end at slaa en Daare hundrede Gange.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
Den onde søger kun at vise Genstridighed, men et grusomt Bud skal sendes imod ham.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
Lad en Mand møde en Bjørn, som Ungerne ere fratagne, kun ikke en Daare i hans Taabelighed.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Hvo som gengiver godt med ondt, fra hans Hus skal det onde ikke vige.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
Hvo som begynder Trætte, aabner for Vand; opgiv derfor Trætten, førend den vælter sig frem.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
Den, som frikender den ugudelige, og den, som kender den retfærdige skyldig, ere begge Herren en Vederstyggelighed.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Hvortil skal dog Penge i Daarens Haand? er det for at købe Visdom, da han dog ikke har Forstand?
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
En Ven elsker altid, men en Broder fødes til Hjælp i Nød.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
Et Menneske, som fattes Forstand, giver Haandslag og gaar i Borgen hos sin Næste.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
Hvo der elsker Trætte, elsker Overtrædelse; hvo som søger Undergang, gør sin Dør høj.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
Den, som er vanartig i Hjertet, skal ikke finde godt; og den, som taler forvendt med sin Tunge, skal falde i Ulykke.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
Den, som avler en Daare, ham bliver det til Bedrøvelse, og en Daares Fader skal ikke glæde sig.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
Et glad Hjerte er en god Lægedom; men et nedslaaet Mod udtørrer Benene.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
Den ugudelige tager Gave i Smug for at bøje Rettens Stier.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
For den forstandiges Ansigt er Visdommen; men en Daares Øjne ere ved Jordens Ende.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
En daarlig Søn er sin Fader en Harm og sin Moder en Bedrøvelse.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
Det er end ikke godt at lægge Bøder paa den retfærdige eller at slaa ædle Mænd tvært imod Ret.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Den, som sparer sine Ord, besidder Kundskab, og en koldsindig Mand er forstandig.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Ogsaa en Daare, om han tav, kunde regnes for viis; den, som holder sine Læber til, er forstandig.
