< Proverbe 17 >

1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Bolji je zalogaj suha kruha s mirom nego sa svađom kuća puna žrtvene pečenke.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
Razuman sluga vlada nad sinom sramotnim i s braćom će dijeliti baštinu.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
Taljika je za srebro i peć za zlato, a srca iskušava Jahve sam.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
Zločinac rado sluša usne prijevarne, i lažac spremno prisluškuje pogubnu jeziku.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Tko se ruga siromahu, podruguje se Stvoritelju njegovu, i tko se veseli nesreći, ne ostaje bez kazne.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
Unuci su vijenac starcima, a sinovima ures oci njihovi.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Ne dolikuje budali uzvišena besjeda, a još manje odličniku usne lažljive.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
Dar je čarobni kamen u očima onoga koji ga daje: kamo se god okrene, uspijeva.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
Tko prikriva prijestup, traži ljubav, a tko glasinu širi, razgoni prijatelje.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
Razumna se ukor jače doima nego bezumna stotina udaraca.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
Opak čovjek ide samo za zlom, ali se okrutan glasnik šalje na nj.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
Bolje je nabasati na medvjedicu kojoj ugrabiše mlade nego na bezumnika u njegovoj ludosti.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Tko dobro zlom uzvraća neće ukloniti nesreću od doma svojeg.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
Zametnuti svađu isto je kao pustiti poplavu: stoga prije nego svađa izbije, udalji se!
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
Tko opravdava krivoga i tko osuđuje pravoga, obojica su mrski Jahvi.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Čemu novac u ruci bezumnomu? Da njime mudrost kupi, kad nema razbora!
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
Prijatelj ljubi u svako vrijeme, a u nevolji i bratom postaje.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
Nerazuman čovjek daje ruku i jamči pred svojim bližnjim.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
Grijeh ljubi tko ljubi svađu, i tko visoko diže svoja vrata, traži propast.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
Opak srcem ne nalazi sreće, i komu je jezik zao, zapada u nesreću.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
Tko rodi bezumna, na tugu mu je; a nije veseo ni otac budale.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
Veselo je srce izvrstan lijek, a neveseo duh suši kosti.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
Opaki prima dar iz njedara da bi iskrivio putove pravici.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
Razuman ima mudrost pred sobom, a bezumniku su oči na kraj zemlje.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
Briga je ocu bezuman sin i žalost roditeljki svojoj.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
Ne valja kažnjavati pravednika, a nije pravo ni tući odličnike.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Tko usteže svoje riječi, razumije mudrost, i razuman je čovjek mirna duha.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
I luđak se smatra mudrim kada šuti i razumnim kad susteže svoje usne.

< Proverbe 17 >