Proverbe 17
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Dunu ilia da hafoga: le gamogai agi ga: gi fawane nasea, be ilia dogo ganodini olofosu dawa: , amo dunu ilia hahawane hou da dunu ilia lolo nabe ida: iwanedafa hamosa be gilisili bidi hamosa, amo bagade baligisa.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
Dawa: iwane hawa: hamosu dunu da ea hina ea wadela: i hamedeidafa mano amoma ouligisu agoai ba: mu. Amola ea hina da bogosea, e da ea hina nana liligi amola muni mogili lamu.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
Dunu da gouli amola silifa laluga gogobele adoba: sa. Amo defele, Gode da dunu ea dogo adoba: sa.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
Wadela: le hamosu dunu ilia da wadela: i hou sia: fawane nabimusa: dawa: Ogogosu dunu ilia da ogogosu sia: fawane naba.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Di da hame gagui dunu ilima lasogole oufesega: sea, Gode da amo dunu hahamoiba: le, di da Godema gadesa. Di da eno dunu ilia se nabasu amo hahawane ba: sea, Gode da dima se imunu.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
Dunu mano ilia da ilia eda amola ame ilima nodosa. Amo defele, dunu da: i ilia da ilia aowalalima ofa: le hidale ba: le sia: sa.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Gagaoui dunu ilia sia: da hamedei liligi agoai gala. Be dunu ilima dunu eno da nodosa, amo dunu da ogogosu hame dawa:
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
Dunu mogili ilia agoane dawa: Ilia da dunu eno ilima hano sulugili sia: sea, amo dunu da ilia hanai huluane hamomu.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
Di da dunu eno dima hahawane ba: ma: ne hanai galea, ilia dima giadofale hamosea, amo hedolowane gogolema: ne olofoma. Be wadela: i hou hame gogolema: ne olofosea, dia fi da afafai ba: mu.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
Di da noga: le dawa: su dunu ema afadafa fawane gagabole sia: sea, e da naba. Be di da gagaoui dunu ema eno sia: ne, eno sia: ne, fabe amomane, e da sia: hamedafa naba.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
Wadela: i hamosu dunu da lelei hou fawane hamosa. Ea bogosu da ema nimi bagade sia: adole iasu dunu agoai ba: mu.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
Di da bea aseme amo ea mano da fisi, amogai doaga: sea, se nabimu. Be di da gagaoui dunu amo da ea gagaoui hou hamonana, ema doaga: sea, se bagade baligiliwane nabimu.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Dunu da dima moloi hou hamosea, be di da wadela: i hou ema dabe iasea, di da eso huluane wadela: i fawane ba: lalumu.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
Sia: ga gegesu mubi da hano hihiga: i bisili doasibi agoai gala. Amaiwane bu bagade hamosa: besa: le, hedolo ga: ma.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
Dilia da hame giadofai dunuma udigili se iasea, Hina Gode da bagade higasa. Amola, dilia giadofai dunuma se hame iasea, amo amolawane Hina Gode da bagade higasa.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Gagaoui dunu da osobo bagade dawa: lamusa: muni bagade galagamu da defea hame galebe. Bai e da noga: le dawa: su hameba: le.
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
Na: iyado dunu da eso huluane ilia asigi hou olelesa. Dunu da se nabasea, na: iyado huluane da asigili, gilisili se nabimu da defea.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
Dunu oda da liligi bidi lale, bidi mae iawane fa: no imunu sia: sa. Be eno dunu da amo dunu ea fa: no imunu bidi, amo hi da wali imunusa: sia: sea, e da gagoule agoane hamosa.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
Di da wadela: i hou hanai galea, di da bidi hamosu amola hanai gala. Di da hidale dia hou gaguia gadosea, bidi da dima doaga: mu.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
Nowa dunu e noga: le mae dawa: le, wadela: i sia: sia: sea, e da moloi hou hame ba: mu. E da se nabasu fawane ba: mu.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
Nowa mano da gagaoui hou fawane hamosea, ilia edalali da gogosiasu amola se nabasu fawane ba: mu.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
Di da eso huluane hahawane esalea, olo da bagadewane hame madelamu. Be eso huluane da: i dioiwane esalea, bogosu da gebewane doaga: mu.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
Molole hame fofada: su dunu da hano sulugiliwane muni laha. Amasea, moloidafa fofada: su hame ba: sa.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
Dawa: su dunu da dawa: iwane hawa: hamonana. Be gagaoui dunu da udigili logo osea: i amoga ahoana.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
Gagaoui hou hamosu dunu mano amo ea hamobeba: le, ea ada amola ame da se bagade naba.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
Moloidafa dunu ema fofada: nanu, su lamu da defea hame. Wadela: i hame hamoi dunu ema se iasea, moloidafa fofada: su hou da wadela: lesi dagoi ba: mu.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Nowa dunu da hi hou da moloi hi dawa: , amo dunu da mae fisili udigili sia: dasu hame dawa: Asabole esalebe dunu da asigi dawa: su ea bai bagade dawa:
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Dunu ilia da hame sia: dasu dunu ba: sea, ilia da amo dunu da bagade dawa: su dunu agoai dawa: sa. Amola gagaoui dunu da ea lafi hame dagasea, e da bagade dawa: su dunu ilia da dawa: sa.
