Proverbe 16
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
İnsan aklıyla çok şey tasarlayabilir, Ama dilin vereceği yanıt RAB'dendir.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
İnsan her yaptığını temiz sanır, Ama niyetlerini tartan RAB'dir.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Yapacağın işleri RAB'be emanet et, O zaman tasarıların gerçekleşir.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
RAB her şeyi amacına uygun yapar, Kötü kişinin yıkım gününü de O hazırlar.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
RAB yüreği küstah olandan iğrenir, Bilin ki, öyleleri cezasız kalmaz.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
Sevgi ve bağlılık suçları bağışlatır, RAB korkusu insanı kötülükten uzaklaştırır.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
RAB kişinin yaşayışından hoşnutsa Düşmanlarını bile onunla barıştırır.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Doğrulukla kazanılan az şey Haksızlıkla kazanılan büyük gelirden iyidir.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
Kişi yüreğinde gideceği yolu tasarlar, Ama adımlarını RAB yönlendirir.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
Tanrı buyruklarını kralın ağzıyla açıklar, Bu nedenle kral adaleti çiğnememelidir.
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
Doğru terazi ve baskül RAB'bindir, Bütün tartı ağırlıklarını O belirler.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Krallar kötülükten iğrenir, Çünkü tahtın güvencesi adalettir.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
Kral doğru söyleyenden hoşnut kalır, Dürüst konuşanı sever.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Kralın öfkesi ölüm habercisidir, Ama bilge kişi onu yatıştırır.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
Kralın yüzü gülüyorsa, yaşam demektir. Lütfu son yağmuru getiren bulut gibidir.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
Bilgelik kazanmak altından daha değerlidir, Akla sahip olmak da gümüşe yeğlenir.
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Dürüstlerin tuttuğu yol kötülükten uzaklaştırır, Yoluna dikkat eden, canını korur.
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Gururun ardından yıkım, Kibirli ruhun ardından da düşüş gelir.
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
Mazlumlar arasında alçakgönüllü biri olmak, Kibirlilerle çapul malı paylaşmaktan iyidir.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
Öğüde kulak veren başarıya ulaşır, RAB'be güvenen mutlu olur.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
Bilge yüreklilere akıllı denir, Tatlı söz ikna gücünü artırır.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Sağduyu, sahibine yaşam kaynağı, Ahmaklıksa ahmaklara cezadır.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
Bilgenin aklı diline yön verir, Dudaklarının ikna gücünü artırır.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Hoş sözler petek balı gibidir, Cana tatlı ve bedene şifadır.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Öyle yol var ki, insana düz gibi görünür, Ama sonu ölümdür.
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Emekçinin iştahıdır onu çalıştıran, Çünkü açlığı onu kamçılar.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
Alçaklar başkalarına kötülük tasarlar, Konuşmaları kavurucu ateş gibidir.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
Huysuz kişi çekişmeyi körükler, Dedikoducu can dostları ayırır.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
Zorba kişi başkalarını ayartır Ve onları olumsuz yola yöneltir.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
Göz kırpmak düzenbazlığa, Sinsi gülücükler kötülüğe işarettir.
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Ağarmış saçlar onur tacıdır, Doğru yaşayışla kazanılır.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Sabırlı kişi yiğitten üstündür, Kendini denetleyen de kentler fethedenden üstündür.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
İnsan kura atar, Ama her kararı RAB verir.
