Proverbe 16
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
ʻOku meia Sihova ʻae teuteu ʻoe loto ʻi he tangata, pea mo e tali ʻoe ʻelelo.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
ʻOku maʻa ʻae hala kotoa pē ʻoe tangata ki hono mata ʻoʻona; ka ʻoku fakamaau ʻe Sihova ʻae ngaahi laumālie.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Tuku kia Sihova hoʻo ngāue kotoa pē, pea ʻe fokotuʻumaʻu ai hoʻo ngaahi mahalo.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
Kuo ngaohi ʻe Sihova ʻae meʻa kotoa pē maʻana: ʻio, naʻa mo e kau angahala ki he ʻaho ʻoe kovi.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
ʻOku fakalielia kia Sihova ʻakinautolu kotoa pē ʻoku loto fielahi: pea kapau ʻe puke ʻae nima ki he nima, ʻe ʻikai taʻehoko hono tautea.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
ʻOku fakamaʻa mei he angahala ʻe he ʻaloʻofa mo e moʻoni: pea ko e meʻa ʻi he manavahē kia Sihova ʻoku tafoki ai ʻae tangata mei he kovi.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
ʻOka lelei kia Sihova ʻae ngaahi hala ʻoe tangata, ʻoku ne pule ki hono ngaahi fili ke nau fakalelei mo ia.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
ʻOku lelei hake ʻae meʻa siʻi mo e māʻoniʻoni, ʻi he maʻu ʻae koloa lahi ʻi he taʻetotonu.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
ʻOku fili ʻe he loto ʻoe tangata ki hono hala: ka ʻoku fakahinohino ʻe Sihova ʻa ʻene ngaahi laka.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
ʻOku haʻu mei he loungutu ʻoe tuʻi ʻae fakamaau ʻoku totonu: ʻoku ʻikai fai hala hono ngutu ʻi heʻene fai ʻae fakamaau.
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
Ko e meʻa fakamamafa mo e meʻa fakatatau totonu ʻoku meia Sihova ia: ko e maka fakamamafa kotoa pē ʻoku ʻi he kato ko ʻene ngāue ia.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Ko e meʻa fakalielia ʻae fai angahala ʻae ngaahi tuʻi: he ʻoku fokotuʻumaʻu ʻae nofoʻa ʻoe tuʻi ʻi he māʻoniʻoni.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
Ko e fiefiaʻanga ʻoe ngaahi tuʻi ʻae loungutu ʻoku māʻoniʻoni; pea ʻoku nau ʻofa kiate ia ʻoku lea totonu.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Ko e tuputāmaki ʻoe tuʻi ʻoku tatau ia mo e ngaahi talafekau ʻae mate: ka ʻe lolomi ia ʻe he tangata ʻoku poto.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
ʻI he maama ʻoe fofonga ʻoe tuʻi ʻoku ai ʻae moʻui; pea ko ʻene ʻofa ʻoku hangē ia ko e ʻao ʻoe ʻuha mui.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
He ʻikai ʻoku lelei hake ʻae maʻu ʻoe poto ʻi he maʻu ʻoe koula? Pea ʻikai ʻoku lelei hake ʻae maʻu ʻae faʻa ʻilo ʻi he fili ki he siliva?
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Ko e hala motuʻa ʻoe angatonu ko ʻenau afe mei he kovi: ko ia ʻoku tauhi ki hono hala ʻoku fakamoʻui ʻe ia hono laumālie.
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
ʻOku muʻomuʻa ʻae fielahi ʻi he fakaʻauha, pea mo e loto angahiki ʻi he hoko ʻae hinga.
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
ʻOku lelei lahi hake ia ke loto angavaivai mo e kakai angavaivai, ʻi he vahevahe ha koloa kuo maʻu mo e fielahi.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
ʻE maʻu ʻae lelei ʻe ia ʻoku tokanga fakapotopoto ki ha meʻa: pea ʻoku monūʻia ia ʻaia ʻoku falala kia Sihova.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
ʻE ui ʻakinautolu ʻoku loto poto ko e fakamākukanga; pea ʻoku tupu ʻae poto mei he loungutu ʻoku melie.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Ko e faʻa ʻilo ko e matavai ia ʻoe moʻui kiate ia ʻoku maʻu ia: ka ko e akonaki mei he vale ko e vale pe ia.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
ʻOku akoʻi ʻe he loto ʻoe poto ʻa hono ngutu, pea ʻoku ne fakalahi ʻae poto ki hono loungutu.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
ʻOku tatau mo e ngeʻesi ʻoe hone ʻae lea mālie, ʻi hono huʻa melie ki he laumālie, pea ko e moʻui ia ki he ngaahi hui.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
ʻOku ai ʻae hala ʻoku matamata totonu ki he tangata, ka ko hono ngataʻanga ʻoʻona ko e ngaahi hala ki he mate.
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Ko ia ʻoku ngaue ʻoku ngāue maʻana: he ʻoku tangi ai kiate ia ʻa hono ngutu.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
ʻOku keli hake ʻae kovi ʻe he tangata angakovi: pea ʻoku ʻi hono loungutu ʻae afi kakaha.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
ʻOku tūtuuʻi ʻe he tangata angakovi ʻae feʻiteʻitani: pea ʻoku fakamāvae ʻe he tangata faʻa fafana ʻae kaumeʻa feʻofoʻofani.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
ʻOku fakahalaʻi ʻe he tangata ʻoku angamālohi ʻa hono kāinga, ʻo ne tataki ia ki he hala ʻoku ʻikai lelei.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
ʻOku ne fakamohe hono mata koeʻuhi ke ne fakakaukau ki he ngaahi meʻa ʻoku kovi: ʻi he ngāue ʻa hono loungutu ʻoku hoko ai ʻae kovi.
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Ko e ʻuluhinā ko e tatā ia ʻoe ongoongolelei, ʻo ʻilo ia ʻi he hala ʻoe māʻoniʻoni.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Ko ia ʻoku fakatotoka ki he ʻita ʻoku lelei hake ia ʻi ha taha ʻoku mālohi; pea pehē foki ia ʻoku faʻa pule ki hono loto ʻi ha taha ʻoku hamu ha kolo.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
ʻOku lī ki he loto kofu ʻae talotalo; ka ʻoku ʻia Sihova, ʻa hono fakamaauʻi.
