Proverbe 16
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
Karoorri garaa kan namaa ti; deebiin arrabaa garuu Waaqayyo biraa dhufa.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
Nama tokko karaan isaa hundi qulqulluu itti fakkaata; yaada namaa garuu Waaqayyotu madaala.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Waan hojjettu hunda Waaqayyotti kennadhu; karoorri kees siif milkaaʼa.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
Waaqayyo waan hunda kaayyoo ofii isaatiif hojjeta; hamoota iyyuu guyyaa badiisaatiif qopheessa.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
Namni of tuulu kam iyyuu fuula Waaqayyoo duratti balfamaa dha; dhugumaan inni utuu hin adabamin hin hafu.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
Namni jaalalaa fi amanamummaadhaan araara cubbuu argata; Waaqayyoon sodaachuudhaanis hammina irraa cita.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
Yoo karaan namaa Waaqayyoon gammachiise, inni akka diinonni isaas nagaan isa wajjin jiraatan ni godha.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Galii guddaa jalʼinaan argatan mannaa waan xinnoo qajeelummaan argatan wayya.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
Namni garaa isaa keessatti karaa isaa karoorfata; Waaqayyo garuu tarkaanfii isaa illee ni murteessa.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
Hidhiin mootii hooda dubbata; afaan isaa illee murtii hin jalʼisu.
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
Madaallii fi safartuun qajeelaan kan Waaqayyoo ti; ulfinni korojoo keessa jiru hundinuu hojii isaa ti.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Sababii teessoon qajeelummaadhaan jabaatee dhaabatuuf mootonni waan hamaa hojjechuu ni balfu.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
Mootonni afaan dhugaa dubbatutti ni gammadu; isaan nama dhugaa dubbatu ni jaallatu.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Dheekkamsi mootii ergamaa duʼaa ti; namni ogeessi garuu ni qabbaneessa.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
Jireenyi ifa fuula mootii keessa jira; surraan isaa akkuma duumessa bokkaa arfaasaa ti.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
Ogummaa argachuun warqee caala; hubannaa argachuunis meetii caala!
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Daandiin nama tolaa hammina irraa fagoo dha; namni karaa isaa eegus jireenya isaa eeggata.
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Of tuuluun badiisaan dura, of bokoksuunis kufaatiin dura deema.
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
Warra of tuulu wajjin boojuu qooddachuu mannaa, hafuuraan gad of qabanii warra cunqurfame wajjin jiraachuu wayya.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
Namni gorsa fudhatu kam iyyuu ni milkaaʼa; kan Waaqayyoon amanatus eebbifamaa dha.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
Namni garaadhaan ogeessa taʼe qalbeeffataa jedhama; dubbiin miʼaawu immoo gorsa dabala.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Hubannaan nama isa qabuuf madda jireenyaa ti; gowwummaan garuu gowwootatti adabbii fida.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
Garaan nama ogeessaa arraba isaa qajeelcha; afaan isaas gorsa dabala.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Dubbiin nama gammachiisu dhaaba dammaa ti; inni lubbuutti ni miʼaawa; lafees ni fayyisa.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Karaan qajeelaa namatti fakkaatu tokko jira; dhuma irratti garuu duʼatti nama geessa.
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Fedhiin hojjetaan tokko nyaataaf qabu hojiif isa kakaasa; beelaʼuun isaas ittuma cima.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
Namni faayidaa hin qabne hammina malata; haasaan isaas akkuma ibidda waa gubuu ti.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
Namni jalʼaan lola kakaasa; hamattuun immoo michoota walitti dhiʼaatan gargar baafti.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
Namni jeequmsaan deemu ollaa isaa gowwoomsee karaa jalʼaatti isa geessa.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
Namni ija qisu jalʼina karoorfata; kan hidhii ciniinnatu immoo hammina fida.
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Arriin gonfoo ulfinaa ti; innis karaa qajeelaadhaan argama.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Goota waraanaa irra nama obsa qabu, nama magaalaa tokko boojiʼee fudhatu irra kan of qabu wayya.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
Ixaan gudeeda irratti buufama; murtoon isaa garuu guutumaan guutuutti Waaqayyo biraa dhufa.
