Proverbe 16
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
Cilvēks sirdī gan apņemas, bet no Tā Kunga nāk, ko mēle runā.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
Cilvēka ceļi visi ikkatram savās acīs šķīsti; bet Tas Kungs pārbauda sirdi.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Pavēli savus darbus Tam Kungam, tad tavi nodomi pareizi izdosies.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
Tas Kungs visu ir darījis pēc savas ziņas, arī bezdievīgo uz ļauno dienu.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
Ikviens, kam lepna sirds, Tam Kungam ir negantība, tiešām tiesa, tas nesodīts nepaliks.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
Caur žēlastību un ticību noziegumi top salīdzināti, un caur Tā Kunga bijāšanu cilvēks izsargās no ļauna.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
Kad cilvēka ceļi Tam Kungam patīk, tad tas pat viņa ienaidniekus ar to salīdzina.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Labāk ir mazumiņš ar taisnību, nekā liels ienākums ar netaisnību.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
Cilvēka sirds nodomā savu ceļu, bet Tas Kungs pašķir viņa gājumu.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
Dieva padoms ir uz ķēniņa lūpām; viņa mutei neviļās tiesā.
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
Taisni svari un svara kausi ir no Tā Kunga, un visi svara akmeņi maisā viņa darbs.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Bezdievību darīt ķēniņiem ir negantība; jo caur taisnību goda krēsls top stiprināts.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
Taisnas lūpas ķēniņiem labi patīk; un kas patiesību runā, to tie mīļo.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Ķēniņa dusmas ir nāves vēsts, bet gudrs vīrs tās remdē.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
Ķēniņa vaiga spīdumā ir dzīvība, un viņa laipnība kā vēlais lietus.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
Gudrību iemantot, cik daudz labāki tas ir pār zeltu, un saprašanā ņemties sver vairāk nekā sudrabs.
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Taisna ceļš ir izsargāties no ļauna, kas savu ceļu sargā, tas pasargā savu dvēseli.
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Lepojies un tu iesi postā; lielies un tu kritīsi
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
Labāki ir pazemīgam būt ar pazemīgiem, nekā laupījumu dalīt ar lepniem.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
Kas gudrs visās lietās, atrod labumu; un svētīgs, kas uz To Kungu paļaujas.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
Kam samanīga sirds, to sauc par gudru, un mīlīgas lūpas vairo atzīšanu.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Saprašana ir dzīvs avots tam, kam tā ir; bet ģeķu pamācīšana paliek ģeķība.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
Gudra sirds māca savu muti un vairo uz savām lūpām atzīšanu.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Laipnīga valoda ir tīrs medus, dvēselei salda un kauliem zāles, kas dziedina.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Dažs ceļš liekās iesākumā labs, bet savā galā ved nāvē.
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Kas (citu) apgrūtina, apgrūtina sev pašu; jo tāds savu muti atdara pret sev pašu.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
Nelietis saceļ nelaimi, un uz viņa lūpām ir kā degots uguns.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
Netikls cilvēks ceļ ķildas, un lišķis sarīdina radus.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
Kas savu tuvāko kārdina un viņu noved uz nelabu ceļu, tas padara varas darbu.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
Kas ar acīm met, tas nodomā blēņas; kas lūpas sakož, tas gatavs uz ļaunu;
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Sirmi mati ir goda kronis; uz taisnības ceļa to atrod.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Lēnprātīgais ir labāks nekā stiprais; un kas sevi pašu valda, labāks nekā, kas pilsētu ieņem.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
Meslus met klēpī, bet Tas Kungs ir tas nolēmējs.
