< Proverbe 16 >
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
It perteyneth to man to make redi the soule; and it perteyneth to the Lord to gouerne the tunge.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
Alle the weies of men ben opyn to the iyen of God; the Lord is a weiere of spiritis.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Schewe thi werkys to the Lord; and thi thouytis schulen be dressid.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
The Lord wrouyte alle thingis for hym silf; and he made redi a wickid man to the yuel dai.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
Abhomynacioun of the Lord is ech proude man; yhe, thouy the hond is to the hond, he schal not be innocent. The bigynnyng of good weie is to do riytwisnesse; forsothe it is more acceptable at God, than to offre sacrifices.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
Wickidnesse is ayen bouyt bi merci and treuthe; and me bowith awei fro yuel bi the drede of the Lord.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
Whanne the weyes of man plesen the Lord, he schal conuerte, yhe, hise enemyes to pees.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Betere is a litil with riytfulnesse, than many fruytis with wickidnesse.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
The herte of a man schal dispose his weie; but it perteyneth to the Lord to dresse hise steppis.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
Dyuynyng is in the lippis of a king; his mouth schal not erre in doom.
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
The domes of the Lord ben weiyte and a balaunce; and hise werkis ben alle the stoonys of the world.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Thei that don wickidli ben abhomynable to the king; for the trone of the rewme is maad stidfast bi riytfulnesse.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
The wille of kyngis is iust lippis; he that spekith riytful thingis, schal be dressid.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Indignacioun of the kyng is messangeris of deth; and a wijs man schal plese him.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
Lijf is in the gladnesse of the `cheer of the king; and his merci is as a reyn comynge late.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
Welde thou wisdom, for it is betere than gold; and gete thou prudence, for it is precyousere than siluer.
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
The path of iust men bowith awei yuelis; the kepere of his soule kepith his weie.
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Pride goith bifore sorewe; and the spirit schal be enhaunsid byfor fallyng.
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
It is betere to be maad meke with mylde men, than to departe spuylis with proude men.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
A lerned man in word schal fynde goodis; and he that hopith in the Lord is blessid.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
He that is wijs in herte, schal be clepid prudent; and he that is swete in speche, schal fynde grettere thingis.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
The welle of lijf is the lernyng of him that weldith; the techyng of foolis is foli.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
The herte of a wijs man schal teche his mouth; and schal encreesse grace to hise lippis.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Wordis wel set togidere is a coomb of hony; helthe of boonys is the swetnesse of soule.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
A weye is that semeth riytful to a man; and the laste thingis therof leden to deth.
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
The soule of a man trauelinge trauelith to hym silf; for his mouth compellide hym.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
An vnwijs man diggith yuel; and fier brenneth in hise lippis.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
A weiward man reisith stryues; and a man ful of wordis departith princis.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
A wickid man flaterith his frend; and ledith hym bi a weie not good.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
He that thenkith schrewid thingis with iyen astonyed, bitith hise lippis, and parformeth yuel.
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
A coroun of dignyte is eelde, that schal be foundun in the weies of riytfulnesse.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
A pacient man is betere than a stronge man; and he that `is lord of his soule, is betere than an ouercomere of citees.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
Lottis ben sent into the bosum; but tho ben temperid of the Lord.