Proverbe 16
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
Při člověku bývá spořádání myšlení, ale od Hospodina jest řeč jazyka.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
Všecky cesty člověka čisté se jemu zdají, ale kterýž zpytuje duchy, Hospodin jest.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Uval na Hospodina činy své, a budou upevněna předsevzetí tvá.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
Hospodin všecko učinil pro sebe samého, také i bezbožného ke dni zlému.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
Ohavností jest Hospodinu každý pyšného srdce; by sobě na pomoc i jiné přivzal, neujde pomsty.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
Milosrdenstvím a pravdou očištěna bývá nepravost, a v bázni Hospodinově uchází se zlého.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
Když se líbí Hospodinu cesty člověka, také i nepřátely jeho spokojuje k němu.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Lepší jest maličko s spravedlností, než množství důchodů nespravedlivých.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
Srdce člověka přemýšlí o cestě své, ale Hospodin spravuje kroky jeho.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
Rozhodnutí jest ve rtech královských, v soudu neuchylují se ústa jeho.
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
Váha a závaží jsou úsudek Hospodinův, a všecka závaží v pytlíku jeho nařízení.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Ohavností jest králům činiti bezbožně; nebo spravedlností upevňován bývá trůn.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
Rtové spravedliví líbezní jsou králům, a ty, kteříž upřímě mluví, milují.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Rozhněvání královo jistý posel smrti, ale muž moudrý ukrotí je.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
V jasné tváři královské jest život, a přívětivost jeho jako oblak s deštěm jarním.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
Mnohem lépe jest nabyti moudrosti než zlata nejčistšího, a nabyti rozumnosti lépe než stříbra.
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Cesta upřímých jest odstoupiti od zlého; ostříhá duše své ten, kdož ostříhá cesty své.
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Před setřením bývá pýcha, a před pádem pozdvižení ducha.
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
Lépe jest poníženého duchu býti s pokornými, než děliti kořist s pyšnými.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
Ten, kdož pozoruje slova, nalézá dobré; a kdož doufá v Hospodina, blahoslavený jest.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
Ten, kdož jest moudrého srdce, slove rozumný, a sladkost rtů přidává naučení.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Rozumnost těm, kdož ji mají, jest pramen života, ale umění bláznů jest bláznovství.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
Srdce moudrého rozumně spravuje ústa svá, tak že rty svými přidává naučení.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Plást medu jsou řeči utěšené, sladkost duši, a lékařství kostem.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Cesta zdá se přímá člověku, ale dokonání její jistá cesta smrti.
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Člověk pracovitý pracuje sobě, nebo ponoukají ho ústa jeho.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
Muž nešlechetný vykopává zlé, v jehožto rtech jako oheň spalující.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
Muž převrácený rozsívá sváry, a klevetník rozlučuje přátely.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
Muž ukrutný přeluzuje bližního svého, a uvodí jej na cestu nedobrou.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
Zamhuřuje oči své, smýšleje věci převrácené, a zmítaje pysky svými, vykonává zlé.
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Koruna ozdobná jsou šediny na cestě spravedlnosti se nalézající.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Lepší jest zpozdilý k hněvu než silný rek, a kdož panuje nad myslí svou nežli ten, kterýž dobyl města.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
Do klínu umítán bývá los, ale od Hospodina všecko řízení jeho.
