Proverbe 16
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
Čovjek snuje u srcu, a od Jahve je što će jezik odgovoriti.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
Čovjeku se svi njegovi putovi čine čisti, a Jahve ispituje duhove.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Prepusti Jahvi svoja djela, i tvoje će se namisli ostvariti.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
Jahve je sve stvorio u svoju svrhu, pa i opakoga za dan zli.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
Mrzak je Jahvi svatko ohola duha: takav zaista ne ostaje bez kazne.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
Ljubavlju se i vjernošću pomiruje krivnja, i strahom se Gospodnjim uklanja zlo.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
Kad su Jahvi mili putovi čovječji, i neprijatelje njegove miri s njim.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Bolje je malo s pravednošću nego veliki dohoci s nepravdom.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
Srce čovječje smišlja svoj put, ali Jahve upravlja korake njegove.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
Proročanstvo je na usnama kraljevim: u osudi se njegova usta neće ogriješiti.
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
Mjere i tezulje pripadaju Jahvi; njegovo su djelo i svi utezi.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Mrsko je kraljevima počiniti opačinu, jer se pravdom utvrđuje prijestolje.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
Mile su kraljevima usne pravedne i oni ljube onog koji govori pravo.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Jarost je kraljeva vjesnik smrti ali je mudar čovjek ublaži.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
U kraljevu je vedru licu život, i njegova je milost kao oblak s kišom proljetnom.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
Probitačnije je steći mudrost nego zlato, i stjecati razbor dragocjenije je nego srebro.
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Životni je put pravednih: kloniti se zla, i tko pazi na svoj put, čuva život svoj.
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Pred slomom ide oholost i pred padom uznositost.
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
Bolje je biti krotak s poniznima nego dijeliti plijen s oholima.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
Tko pazi na riječ, nalazi sreću, i tko se uzda u Jahvu, blago njemu.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
Mudar srcem naziva se razumnim i prijazne usne uvećavaju znanje.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Izvor je životni razum onima koji ga imaju, a ludima je kazna njihova ludost.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
Mudračev duh urazumljuje usta njegova, na usnama mu znanje umnožava.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Saće meda riječi su ljupke, slatke duši i lijek kostima.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Neki se put čini čovjeku prav, a na kraju vodi k smrti.
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Radnikova glad radi za nj; jer ga tjeraju usta njegova.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
Bezočnik pripravlja samo zlo i na usnama mu je oganj plameni.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
Himben čovjek zameće svađu i klevetnik razdor među prijatelje.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
Nasilnik zavodi bližnjega svoga i navodi ga na rđav put.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
Tko očima namiguje, himbu smišlja, a tko usne stišće, već je smislio pakost.
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Sijede su kose prekrasna kruna, nalaze se na putu pravednosti.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Tko se teško srdi, bolji je od junaka, i tko nad sobom vlada, bolji je od osvojitelja grada.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
U krilo plašta baca se kocka, ali je od Jahve svaka odluka.
