Proverbe 16
1 Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
Ninia hidadea ninia hawa: hamomusa: ilegesa. Be Gode Ea hanai hamobe fawane fa: no ba: mu.
2 Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
Di da dia hamobe huluane da moloiwane dawa: sa. Be Hina Gode Hi fawane da dia asigi dawa: su hanai hou amoma fofada: sa.
3 Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
Dia hanai hamomu liligi huluane hahawane fidima: ne, Hina Godema sia: ne gadoma. Amasea, dia hamobe huluane, di da hahawane hamone dagomu.
4 DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
Hina Gode da Ea hahamoi liligi huluane amo ea hamobe amola dagosu ilegei dagoi. Be wadela: i hamosu dunu huluane E da wadela: lesimusa: ilegei dagoi.
5 Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
Hina Gode da gasa fi dunu huluane higasa. Ilia da se iasu amo fisima: ne hobeamu da hamedei ba: mu.
6 Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
Dilia Gode Ea hou dafawaneyale dawa: ma amola mae yolesima. Amasea, E da Dilia wadela: i hou gogolema: ne olofomu. Hina Gode Ea sia: noga: le nabasea, Dilia da se hame nabimu.
7 Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
Dilia da Hina Gode Ea hanai hamosea, dilima ha lai amola da sinidigili, bu Dilia na: iyadowane esalumu.
8 Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
Moloiwane hamobeba: le, liligi fonobahadi gaguiwane ba: mu da defea. Be ogogolewane hamobeba: le, liligi bagade gagumu da defea hame galebe.
9 Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
Di da dia fa: no hamomu amo ilegelala. Be Gode Hi fawane da dia hamobe ouligisa.
10 O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
Osobo bagade hina bagade da Gode da olelebeba: le fawane sia: sa. Ea hamomu sia: da giadofasu hame dawa:
11 O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
Hina Gode da bidi lasu hou amo ganodini, dioi defesu amola hou huluane moloidafa fawane ba: mu hanai gala.
12 Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
Osobo bagade hina bagade ilia da wadela: i hou huluane higasa. Bai moloidafa hou fawane da eagene fi ilima gasa iaha.
13 Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
Osobo bagade hina bagade da moloidafa sia: fawane nabimu hanai gala. E da moloidafa sia: dasu dunu ilima asigisa.
14 Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
Noga: i dawa: su dunu da hina bagade hina: nodoma: ne hamosa. Be hina da ougi ba: sea, dunu afae da bogosa: besa: le, hou noga: le ouligimu da defea.
15 În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
Hina bagade ea dogolegei da agoane. Muagadodili gibu sa: ili, denesibi agoai hahawane esalusu diala.
16 Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
Di da Bagade Dawa: su Hou hogoi helema. Amo hou ea lasu defei da gouli amola silifa amo lasu defei bagadewane baligisa.
17 Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
Noga: i dunu da logo amo da wadela: i hou amoma afafai dagoi, amoga ahoa. Amaiba: le, dia logo ahoasu noga: le dawa: ma. Di da giadofale ahoanu, bogosa: besa: le, noga: le dawa: ma!
18 Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
Dunu da gasa fi hou amola hihi hou hamosea, da wadela: lesi dagoi ba: mu.
19 Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
Dia hou fonoboiwane hame gaguiwane esalumu da defea. Be gasa fi hamone, wamolai liligi mogili labeba: le, bagade gaguiwane ba: mu da defea hame galebe.
20 Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
Dima olelei liligi amo noga: le dawa: ma. Amasea, dia hou huluane da hahawane ba: mu. Hina Godema dafawaneyale dawa: le, di da eso huluane hahawane ba: mu.
21 Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
Nowa da asigi dawa: suga asigilai galea, eno dunu da ema nodosa. E da sia: noga: idafa sia: beba: le, eno dunu da ea fada: i sia: ne iasu amoma fa: no bobogesa.
22 Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
Bagade Dawa: su Hou da noga: i asigi dawa: su dunu ilima esalusu hano bubuga: su agoaiwane gala. Be amo moloi hou hame hamobe dunuma olelesea da udigili helesa.
23 Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
Bagade dawa: su dunu da dadawa: lalu fawane sia: sa. Amasea, ilia da dawa: iwane sia: beba: le, eno dunu da ilia sia: amoga fa: no bobogesa.
24 Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
Asigi sia: da agime hano ea hedai defele ba: sa. Amo da hedaidafa amola dima gasa iaha.
25 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Di da logo dialebe ba: sea amola amo da logodafa di dawa: lala. Be amo logo da bogosu doaga: sa: besa: le, dawa: ma!
26 Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
Hawa: hamosu dunu da ha: i manu hanaiba: le, baligili hawa: hamonana. Bai e da ha: i galebe amola sadimu hanai gala.
27 Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
Wadela: i hamosu dunu da eno dunu se nabima: ne, logo hogoi helesa. Ilia sia: amolawane da gia: i bagade wadela: i sia: fawane gala.
28 Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
Wadela: le hamosu dunu ilia da baligidu sia: be amo gaguli laha. Ilia da ilia na: iyado fi da: i dioma: ne amola afafama: ne wadela: lesisa.
29 Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
Nimi bagade gasa fi dunu da ilia na: iyado ilima ogogosa amola ili wadela: lesisa.
30 El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
Nowa dunu da hohonomusa: si begini gasea o udigili onigisia, amo dawa: ma! Bai ilia da wadela: i hou hamomusa: dawa: lala.
31 Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
Moloidafa dunu da ode bagohame esalumu. Amo da bidi Gode da ilima iaha. Momali hinabo da ilima hadigi habuga agoane gala.
32 Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
Hahawane, mae fisili, ouesalebe hou da gasa bagade hou baligisa. Dina: da: i hodo amola asigi dawa: su amoga ouligisu hou da moilai bai bagade bagohame amoga ouligisu hou, bagadewane baligisa.
33 Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
Osobo bagade dunu da Gode Ea hanai dawa: musa: , ululuasa. Be Gode Hi fawane da adole iasu ilegesa.
