Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Mulayim jawab ghezepni basar; Qopal söz achchiqni qozghar.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Aqilanilerning tili bilimni jari qilar; Exmeqning aghzi quruq gep töker.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Perwerdigarning közi her yerde yürer; Yaxshi-yamanlarni körüp turar.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Shipa yetküzgüchi til xuddi bir «hayatliq derixi»dur; Tili egrilik kishining rohini sundurar.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Exmeq atisining terbiyisige pisent qilmas; Lékin atisining tenbihige qulaq salghan zérek bolar.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Heqqaniyning öyide göherler köptur; Biraq yamanning tapawiti özige awarichilik tapar.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Dananing lewliri bilim tarqitar; Exmeqning könglidin héch bilim chiqmas.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Yamanlarning qurbanliqi Perwerdigargha yirginchliktur; Duruslarning duasi Uning xursenlikidur.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Yamanlarning yoli Perwerdigargha yirginchliktur; Lékin heqqaniyetni intilip izdigüchini U yaxshi körer.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Toghra yoldin chiqqanlar azabliq terbiyini körer; Tenbihge öch bolghuchi öler.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Tehtisara we halaket Perwerdigarning köz aldida ochuq turghan yerde, Insan könglidiki oy-pikirni qandaqmu Uningdin yoshuralisun?! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Hakawur tenbih bergüchini yaqturmas; U aqilanilerdin nesihet élishqa barmas.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Köngül shad bolsa, xush chiray bolar; Derd-elem tartsa, rohi sunar.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Yorutulghan köngül bilimni izder; Eqilsizning aghzi nadanliqni ozuq qilar.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Ézilgenlerning hemme künliri teste öter; Biraq shad köngül herkünini héyttek ötküzer.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Zor bayliq bilen biaramliq tapqandin, Azgha shükür qilip, Perwerdigardin eymen’gen ewzel.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Nepret ichide yégen bordaq göshte qilin’ghan katta ziyapettin, Méhir-muhebbet ichide yégen köktat ewzel.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Térikkek kishi jédel chiqirar; Éghir-bésiq talash-tartishlarni tinchlandurar.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Hurunning yoli tikenlik qashadur, Durus ademning yoli kötürülgen yoldek daghdamdur.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Dana oghul atisini shad qilar; Eqilsiz adem anisini kemsiter.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Eqli yoq kishi exmeqliqi bilen xushtur; Yorutulghan kishi yolini toghrilap mangar.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Meslihetsiz ish qilghanda nishanlar emelge ashmas; Meslihetchi köp bolghanda muddialar emelge ashurular.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Kishige jayida bergen jawabidin xush bolar, Del waqtida qilghan söz neqeder yaxshidur!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Hayatliq yoli eqilliq kishini yuqirigha bashlayduki, Uni chongqur tehtisaradin qutquzar. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Perwerdigar tekebburning öyini yuluwéter; Biraq U tul xotunlargha pasillarni turghuzar.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Yamanlarning oy-pikri Perwerdigargha yirginchliktur; Biraq sap dilning sözliri söyümlüktur.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Ach köz kishi öz ailisige awarichilik keltürer; Para élishqa nepretlen’gen kishi kün körer.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Heqqaniy adem qandaq jawab bérishte qayta-qayta oylinar; Yaman ademning aghzidin shumluq töküler.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Perwerdigar yaman ademdin yiraqtur; Biraq U heqqaniyning duasini anglar.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Xush közler köngülni shadlandurar; Xush xewer ustixanlargha gösh-may qondurar.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Hayatliqqa élip baridighan tenbihke qulaq salghan kishi danalarning qataridin orun alar.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Terbiyeni ret qilghan öz jénini xar qilar; Tenbihge qulaq salghan yorutular.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Perwerdigardin qorqush ademge danaliq ögiter; Awwal kemterlik bolsa, andin shöhret kéler.
