Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Mmuae pa sianka abufuwhyew, nanso asɛm a ano yɛ den hwanyan abufuw mu.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Onyansafo tɛkrɛma yi nimdeɛ ayɛ, nanso ɔkwasea ano woro agyimisɛm.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Awurade ani hu baabiara, na ɛhwɛ amumɔyɛfo ne apapafo.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Tɛkrɛma a ɛde abodwo ba yɛ nkwadua, nanso nnaadaa tɛkrɛma dwerɛw honhom.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Ɔkwasea mfa nʼagya nteɛso nyɛ hwee, na nea otie nteɛso no kyerɛ sɛ ɔyɛ onitefo.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Ahonya bebree wɔ ɔtreneeni fi, nanso amumɔyɛfo adenya de ɔhaw brɛ wɔn.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Anyansafo ano trɛtrɛw nimdeɛ mu, nanso ɛnyɛ saa na nkwaseafo koma te.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Awurade kyi amumɔyɛfo afɔrebɔ, nanso teefo mpaebɔ sɔ nʼani.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Awurade kyi amumɔyɛfo akwan, nanso ɔdɔ wɔn a wotiw trenee.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Asotwe dennen wɔ hɔ ma nea ɔman fi ɔkwan no so, nea ɔtan nteɛso no bewu.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Owu ne Ɔsɛe da Awurade anim, na nnipa koma mu de, onim ma ɛboro so. (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Ɔfɛwdifo mpɛ nteɛso; onkobisa anyansafo hwee.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Anigye koma ma anim yɛ sereserew, na koma a abotow dwerɛw honhom.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Nhumufo koma hwehwɛ nimdeɛ, nanso ɔkwasea ano ka agyimisɛm.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Wɔn a wɔhyɛ wɔn so nna nyinaa yɛ mmɔbɔmmɔbɔ, nanso anigye koma wɔ daa ahosɛpɛw mu.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Ketewa bi a yenya a Awurade suro ka ho no ye sen ahonyade bebree a ɔhaw bata ho.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Nhabamma aduan a ɔdɔ wɔ mu no ye sen nantwi sradenam a ɔtan bata ho.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Nea ne bo fuw ntɛm no de mpaapaemu ba, nanso nea ɔwɔ ntoboase pata ntɔkwaw.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Nsɔe ama onihawfo kwan asiw, nanso teefo kwan yɛ ɔtempɔn.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Ɔba nyansafo ma nʼagya ani gye, nanso ɔba kwasea bu ne na animtiaa.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Agyimisɛm ma nea onni adwene ani gye, nanso nea ɔwɔ ntease no fa ɔkwan a ɛteɛ so.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Nhyehyɛe a enni afotu no sɛe, nanso afotufo bebree ma ɛyɛ yiye.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Onipa a ɔma mmuae a ɛfata no ani gye, asɛm a ɛba bere pa mu no nso ye.
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Onyansafo asetena mu kwan ma no nkɔso, esiw ne da mukɔ ho kwan. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Awurade sɛe ɔhantanni fi, na ɔma akunafo ahye yɛ pɛpɛɛpɛ.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Awurade kyi amumɔyɛfo nsusuwii, nanso nʼani sɔ wɔn a wɔyɛ kronkron no de.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Odifudepɛfo de ɔhaw brɛ nʼabusua, nanso nea okyi kɛtɛasehyɛ no benya nkwa.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Ɔtreneeni koma kari ne mmuae, nanso omumɔyɛfo ano woro bɔne.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Awurade mmɛn amumɔyɛfo koraa, nanso ɔte ɔtreneeni mpaebɔ.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Anim a ɛtew ma koma nya ahomeka, na asɛm pa ma nnompe ahoɔden.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Nea otie animka a ɛma nkwa no ne anyansafo bɛbɔ mu atena ase.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Nea ɔmfa ahohyɛso no bu ne ho animtiaa, na nea otie nteɛso no nya nhumu.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Awurade suro kyerɛ onipa nyansa, ahobrɛase di anuonyam anim.
