Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Yumuşak yanıt gazabı yatıştırır, Oysa yaralayıcı söz öfkeyi alevlendirir.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Bilgenin dili bilgiyi iyi kullanır, Akılsızın ağzındansa ahmaklık akar.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
RAB'bin gözü her yerde olanı görür, Kötüleri de iyileri de gözler.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Okşayıcı dil yaşam verir, Çarpık dilse ruhu yaralar.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Ahmak babasının uyarılarını küçümser, İhtiyatlı kişi azara kulak verir.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Doğru kişinin evi büyük hazine gibidir, Kötünün geliriyse sıkıntı kaynağıdır.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Bilgelerin dudakları bilgi yayar, Ama akılsızların yüreği öyle değildir.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
RAB kötülerin kurbanından iğrenir, Ama doğruların duası O'nu hoşnut eder.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
RAB kötü kişinin yolundan iğrenir, Doğruluğun ardından gideni sever.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Yoldan sapan şiddetle cezalandırılır Ve azarlanmaktan nefret eden ölüme gider.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
RAB, ölüm ve yıkım diyarında olup biteni bilir, Nerde kaldı ki insanın yüreği! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Alaycı kişi azarlanmaktan hoşlanmaz, Bilgelere gidip danışmaz.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Mutlu yürek yüzü neşelendirir, Acılı yürek ruhu ezer.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Akıllı yürek bilgi arar, Akılsızın ağzıysa ahmaklıkla beslenir.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Mazlumun bütün günleri sıkıntı doludur, Mutlu bir yürekse sahibine sürekli ziyafettir.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Yoksul olup RAB'den korkmak, Zengin olup kaygı içinde yaşamaktan yeğdir.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Sevgi dolu bir ortamdaki sebze yemeği, Nefret dolu bir ortamdaki besili danadan yeğdir.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Huysuz kişi çekişme yaratır, Sabırlı kişi kavgayı yatıştırır.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Tembelin yolu dikenli çit gibidir, Doğrunun yoluysa ana caddeye benzer.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Bilge çocuk babasını sevindirir, Akılsız çocuksa annesini küçümser.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Sağduyudan yoksun kişi ahmaklığıyla sevinir, Ama akıllı insan dürüst bir yaşam sürer.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Karşılıklı danışılmazsa tasarılar boşa çıkar, Danışmanların çokluğuyla başarıya ulaşılır.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Uygun yanıt sahibini mutlu eder, Yerinde söylenen söz ne güzeldir!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Sağduyulu kişi yukarıya, yaşama giden yoldadır, Bu da ölüler diyarına inmesini önler. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
RAB kibirlinin evini yıkar, Dul kadının sınırını korur.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
RAB kötünün tasarılarından iğrenir, Temiz düşüncelerden hoşnut kalır.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Kazanca düşkün kişi kendi evine sıkıntı verir, Rüşvetten nefret edense rahat yaşar.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Doğru kişinin aklı yanıtını iyi tartar, Kötünün ağzı kötülük saçar.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
RAB kötülerden uzak durur, Oysa doğruların duasını duyar.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Gülen gözler yüreği sevindirir, İyi haber bedeni ferahlatır.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Yaşam veren uyarıları dinleyen, Bilgeler arasında konaklar.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Terbiyeden kaçan kendine zarar verir, Azara kulak verense sağduyu kazanır.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
RAB korkusu bilgelik öğretir, Alçakgönüllülük de onurun önkoşuludur.
