Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Mhinduro nyoro inodzora kutsamwa, asi shoko rinorwadza rinomutsa hasha.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Rurimi rwowakachenjera runobudisa zivo, asi muromo webenzi unodurura upenzi.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Meso aJehovha ari pose pose, achicherechedza vakaipa navakanaka.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Rurimi runouyisa kuporesa ndirwo muti woupenyu, asi rurimi runonyengera runopwanya mweya.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Benzi rinoramba kurayira kwababa varo, asi ani naani anogamuchira kurayirwa anoratidza kungwara.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Imba yowakarurama ine pfuma zhinji, asi zvinowanikwa nowakaipa zvinomuunzira kutambudzika.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Miromo yavakachenjera inokusha zivo; asi mwoyo yamapenzi haidaro.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Jehovha anovenga chibayiro chowakaipa, asi munyengetero womunhu akarurama unomufadza.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Jehovha anovenga nzira yeakaipa, asi anoda vaya vanotevera kururama.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Kurangwa kwakaomarara kwakamirira uyo anotsauka kubva panzira; uyo anovenga kudzorwa achafa.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Rufu nokuparadzwa zviri pachena pamberi paJehovha, ko, kuzoti mwoyo yavanhu! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Mudadi anovenga kudzorwa; haangabvunzi vakachenjera.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Mwoyo wakafara, unofadza chiso, asi mwoyo une shungu unopwanya mweya.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Mwoyo unonzvera unotsvaka ruzivo, asi muromo webenzi unodya upenzi.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Mazuva ose omunhu anotambudzika akaipa, asi mwoyo unofara une mutambo nguva dzose.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Zviri nani kuva nezvishoma uchitya Jehovha, pane kuva nepfuma zhinji namatambudziko.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Zviri nani kuva nezvokudya zvomuriwo pane rudo, pane kuva nemhuru yakakodzwa pane ruvengo.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Munhu ane hasha anomutsa bopoto, asi munhu ane mwoyo murefu anonyaradza kukakavara.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Nzira yesimbe yakasoswa neminzwa, asi nzira yavakarurama mugwagwa mukuru.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Mwanakomana akachenjera anounzira baba vake mufaro, asi munhu benzi anozvidza mai vake.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Upenzi hunofadza munhu anoshayiwa njere, asi munhu anonzwisisa anochengetedza nzira yakarurama.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Urongwa hunoparara kana pasina vanopa mazano, asi vanopa mazano vakawanda hunobudirira.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Munhu anowana mufaro mukupa mhinduro yakanaka, uye rakanaka seiko shoko rinouya nenguva!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Nzira youpenyu kumunhu akachenjera inokwidza kumusoro, ichimuchengetedza kuti asaenda muguva. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Jehovha anoparadza imba yomunhu anozvikudza, asi agochengeta miganhu yechirikadzi yakasimba.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Jehovha anovenga pfungwa dzowakaipa, asi dzavakachena dzinomufadza.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Munhu anokara pfuma anouyisa kutambudzika kumhuri yake, asi anovenga fufuro achararama.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Mwoyo wokururama unoyera mhinduro dzawo, asi muromo woakaipa unodurura zvakaipa.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Jehovha ari kure neakaipa, asi anonzwa munyengetero weakarurama.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Chiso chinobwinya chinofadza mwoyo, uye mashoko akanaka anopa utano kumapfupa.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Uyo anoteerera kutsiura kunopa upenyu achagara pakati pavakachenjera.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Uyo asina hanya nokurangwa anozvizvidza iye pachake, asi ani naani anogamuchira kurayira achawana kunzwisisa.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Kutya Jehovha kunodzidzisa munhu uchenjeri, uye kuzvininipisa kunotanga, kukudzwa kwozotevera.
