Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Lēna atbilde klusina bardzību, bet rūgta valoda ceļ dusmas.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Gudra mēle dara mācību mīlīgu, bet ģeķu mute izverd ģeķību.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Tā Kunga acis ir visās malās un ņem vērā ļaunus un labus.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Mēle, kas mierina, ir dzīvības koks, bet netikla lauž sirdi.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Ģeķis smejas par sava tēva pamācīšanu, bet kas mācību pieņem, pieaugs gudrībā.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Taisna namā ir liela svētība, bet pie bezdievīga ienākuma posts.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Gudro lūpas sēj atzīšanu, bet ģeķu sirds tāda vis nav.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Bezdievīgo upuris Tam Kungam ir negantība, bet taisno lūgšana viņam labi patīk.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Bezdievīga ceļš Tam Kungam ir negantība, bet kas pēc taisnības dzenās, to viņš mīl.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Grūta pārmācīšana būs tam, kas no ceļa atstājās; kas pamācīšanu ienīst, tas nomirs.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Elle un viņas bezdibenis ir Tā Kunga priekšā, vai tad ne jo vairāk cilvēku bērnu sirdis! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Mēdītājs nemīl to, kas viņu pamāca, viņš nemetās pie gudriem.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Priecīga sirds dara vaigu priecīgu, bet sirdēsti nospiež garu.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Prātīga vīra sirds meklē atzīšanu, bet ģeķu vaigs ganās ģeķībā.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Bēdīga cilvēka dienas ir visas līdz ļaunas, bet priecīgai sirdij ir dzīres bez mitēšanās.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Labāk ir mazumiņš ar Tā Kunga bijāšanu, nekā liela manta, kur raizes klāt.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Kāpostu virums ar mīlestību ir labāks, nekā barots vērsis ar naidu.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Sirdīgs(dusmīgs) vīrs ceļ ķildu, bet lēnprātīgais klusina bāršanos.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Sliņķa ceļš ir kā ērkšķu krūms, bet taisno tekas ir līdzenas.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Gudrs dēls iepriecina tēvu, bet ģeķīgs cilvēks pulgo savu māti.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Ģeķība neprātīgiem ir prieks, bet prātīgs vīrs staigā pareizi.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Kur padoma nav, tur nodoms netiek galā, bet caur daudz padoma devējiem tas izdodas.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Vīrs priecājās par savas mutes atbildi, un vārds īstenā laikā, cik tas labs!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Gudram dzīvības ceļš iet uz augšu, lai izbēg no elles apakšā. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Lepniem Tas Kungs namu noposta, bet uztaisa atraitnes ežas.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Ļauna vīra nodomi Tam Kungam ir negantība, bet laipnīga valoda šķīsta.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Rautin raujot cilvēks izposta savu namu, bet kas kukuļus ienīst, tas dzīvos.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Taisna sirds apdomā, ko atbildēt, bet bezdievīgo mute izverd ļaunumu.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Tas Kungs ir tālu no bezdievīgiem, bet taisno lūgšanu viņš paklausa.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Spožas acis iepriecina sirdi; laba vēsts stiprina kaulus.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Auss, kas klausa dzīvības mācībai, mājos gudro vidū.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Kas mācību atmet, tas zaudē dvēseli; bet kas mācībai klausa, ņemas gudrībā.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Tā Kunga bijāšana ir pamācīšana uz gudrību, un pazemība ved godā.
