Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
responsio mollis frangit iram sermo durus suscitat furorem
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
lingua sapientium ornat scientiam os fatuorum ebullit stultitiam
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
in omni loco oculi Domini contemplantur malos et bonos
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
lingua placabilis lignum vitae quae inmoderata est conteret spiritum
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
stultus inridet disciplinam patris sui qui autem custodit increpationes astutior fiet
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
domus iusti plurima fortitudo et in fructibus impii conturbatur
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
labia sapientium disseminabunt scientiam cor stultorum dissimile erit
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
victimae impiorum abominabiles Domino vota iustorum placabilia
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
abominatio est Domino via impii qui sequitur iustitiam diligetur ab eo
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
doctrina mala deserenti viam qui increpationes odit morietur
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
infernus et perditio coram Domino quanto magis corda filiorum hominum (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
non amat pestilens eum qui se corripit nec ad sapientes graditur
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
cor gaudens exhilarat faciem in maerore animi deicitur spiritus
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
cor sapientis quaerit doctrinam et os stultorum pascetur inperitia
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
omnes dies pauperis mali secura mens quasi iuge convivium
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
melius est parum cum timore Domini quam thesauri magni et insatiabiles
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
melius est vocare ad holera cum caritate quam ad vitulum saginatum cum odio
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
vir iracundus provocat rixas qui patiens est mitigat suscitatas
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
iter pigrorum quasi sepes spinarum via iustorum absque offendiculo
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
filius sapiens laetificat patrem et stultus homo despicit matrem suam
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
stultitia gaudium stulto et vir prudens dirigit gressus
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
dissipantur cogitationes ubi non est consilium ubi vero plures sunt consiliarii confirmantur
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
laetatur homo in sententia oris sui et sermo oportunus est optimus
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
semita vitae super eruditum ut declinet de inferno novissimo (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
domum superborum demolietur Dominus et firmos facit terminos viduae
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
abominatio Domini cogitationes malae et purus sermo pulcherrimus
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
conturbat domum suam qui sectatur avaritiam qui autem odit munera vivet
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
mens iusti meditatur oboedientiam os impiorum redundat malis
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
longe est Dominus ab impiis et orationes iustorum exaudiet
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
lux oculorum laetificat animam fama bona inpinguat ossa
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
auris quae audit increpationes vitae in medio sapientium commorabitur
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
qui abicit disciplinam despicit animam suam qui adquiescit increpationibus possessor est cordis
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
timor Domini disciplina sapientiae et gloriam praecedit humilitas
