Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Sie top fisrasr akmisyela kasrkusrak, a sie kas toasr ac purakak kasrkusrak.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Ke mwet lalmwetmet elos kaskas, mwet uh mwel etauk. A mwet lalfon elos filakunla kas lusrongten.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
LEUM GOD El liye ma orek in acn nukewa; El suiya ma nukewa kut oru — finne wo ku koluk.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Kas kulang mwe akkeye kom, a kas toasr ac mwe akmunasye kom.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Ma lalfon se pa in pilesru kas in luti lun papa tomom; a lalmwetmet pa in porongo kas in kai lal.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Mwet suwoswos elos karinganang kasrpalos, a mwet koluk elos sununtei kasrpalos, na ke pacl koluk tuku, elos kwacola.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Mwet lalmwetmet akyokye etauk, a mwet lalfon elos tia.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
LEUM GOD El insewowo ke pre lun mwet wo, a El srunga mwe kisa lun mwet koluk.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
LEUM GOD El srunga inkanek lun mwet koluk, a El lungse elos su oru ma suwohs.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Kom fin oru ma koluk, kom ac sun kaiyuk upa; kom ac misa kom fin tia lela in aksuwosyeyuk kom.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
LEUM GOD El fin ku in etu ma nukewa ma oan in facl lun mwet misa, na kalem lah sie mwet el tia ku in okanla nunak lal liki God. (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Mwet inse fulat tia lungse in aksuwosyeyuk elos; elos tiana suk kas in kasru sin mwet lalmwetmet.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Ke pacl mwet uh engan, elos israsr srisrik, a ke pacl elos asor, insialos toasrlana.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Mwet lalkung lungse na lutlut, a mwet sulalkung mansisna in nikin.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Mwet sukasrup elos moul in fosrnga pacl nukewa, a mwet ma insewowo, elos moul in engan pacl nukewa.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Wo in sukasrup ac in sangeng sin LEUM GOD, liki na in kasrup ac moul in lokoalok.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Ac wo in mongo mahsrik yen oasr lungse we, liki na in mongo ikwa yuyu yen oasr srunga we.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Mwet mongsa elos purakak akukuin, a mwet mongfisrasr elos akmisye.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Kom fin alsrangesr, kom ac sun ma upa yen nukewa, a kom fin suwohs, wangin mwe lokoalok ac sun kom.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Sie tulik lalmwetmet el akenganye papa tumal. Sie tulik lalfon el pilesru nina kial.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Mwet lalfon elos engankin orekma lalfon lalos, a mwet lalmwetmet elos ac oru ma suwohs.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Kutena pwapa ma srihk kas in kasru nu kac, ac tia ku in fahla wo; enenu in oasr kas in kasru sin mwet pus, na ac fah wo saflaiya.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Mwe engan na yohk in konauk kas fal nu ke sripa se lun pacl sac!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Mwet lalmwetmet elos fahsr ke inkanek ma utyak nu ke moul; tia ke inkanek ma oatula nu ke misa. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
LEUM GOD El ac fah kunausla lohm sin mwet filang, a El fah loangela acn sin katinmas.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
LEUM GOD El srunga nunak koluk, a El insewowo ke kas kulang.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Kom fin oru ma laesla ke inkanek kutasrik, kom ac pwanma ongoiya nu fin sou lom. Nimet eis mol in eyeinse, na moul lom fah loes.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Mwet wo elos nunku meet liki elos topuk. Mwet koluk elos sa in topuk, a kwana orala tukulkul.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Ke pacl mwet wo uh pre, LEUM GOD El porongo, a El ngetla lukelos su oru ma koluk.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Ngetnget kulang ac akenganye kom, ac pweng wo ac fah akkeyekom.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Kom fin porongo pacl kaiyuk kom uh, kom lalmwetmet.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Kom fin srunga lutlut, kom sifacna akkolukye kom. Kom fin porongo kas in kai nu sum, ac fah yokelik etauk lom.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Sangeng sin LEUM GOD pa inkanek nu ke etauk. Kom enenu in pusisel, na fah akfulatyeyuk kom.
