Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
La risposta dolce calma il furore, ma la parola dura eccita l’ira.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
La lingua dei savi è ricca di scienza, ma la bocca degli stolti sgorga follia.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Gli occhi dell’Eterno sono in ogni luogo, osservando i cattivi ed i buoni.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
La lingua che calma, è un albero di vita, ma la lingua perversa strazia lo spirito.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
L’insensato disdegna l’istruzione di suo padre, ma chi tien conto della riprensione diviene accorto.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Nella casa del giusto v’è grande abbondanza, ma nell’entrate dell’empio c’è turbolenza.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Le labbra dei savi spargono scienza, ma non così il cuore degli stolti.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Il sacrifizio degli empi è in abominio all’Eterno, ma la preghiera degli uomini retti gli è grata.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
La via dell’empio è in abominio all’Eterno, ma egli ama chi segue la giustizia.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Una dura correzione aspetta chi lascia la diritta via; chi odia la riprensione morrà.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Il soggiorno de’ morti e l’abisso stanno dinanzi all’Eterno; quanto più i cuori de’ figliuoli degli uomini! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Il beffardo non ama che altri lo riprenda; egli non va dai savi.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Il cuore allegro rende ilare il volto, ma quando il cuore è triste, lo spirito è abbattuto.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Il cuor dell’uomo intelligente cerca la scienza, ma la bocca degli stolti si pasce di follia.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Tutt’i giorni dell’afflitto sono cattivi, ma il cuor contento è un convito perenne.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Meglio poco col timor dell’Eterno, che gran tesoro con turbolenza.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Meglio un piatto d’erbe, dov’è l’amore, che un bove ingrassato, dov’è l’odio.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
L’uomo iracondo fa nascere contese, ma chi è lento all’ira acqueta le liti.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
La via del pigro è come una siepe di spine, ma il sentiero degli uomini retti è piano.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Il figliuol savio rallegra il padre, ma l’uomo stolto disprezza sua madre.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
La follia è una gioia per chi è privo di senno, ma l’uomo prudente cammina retto per la sua via.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
I disegni falliscono, dove mancano i consigli; ma riescono, dove son molti i consiglieri.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Uno prova allegrezza quando risponde bene; e com’è buona una parola detta a tempo!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Per l’uomo sagace la via della vita mena in alto e gli fa evitare il soggiorno de’ morti, in basso. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
L’Eterno spianta la casa dei superbi, ma rende stabili i confini della vedova.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
I pensieri malvagi sono in abominio all’Eterno, ma le parole benevole son pure agli occhi suoi.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Chi è avido di lucro conturba la sua casa, ma chi odia i regali vivrà.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Il cuor del giusto medita la sua risposta, ma la bocca degli empi sgorga cose malvage.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
L’Eterno è lungi dagli empi, ma ascolta la preghiera dei giusti.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Uno sguardo lucente rallegra il cuore; una buona notizia impingua l’ossa.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
L’orecchio attento alla riprensione che mena a vita, dimorerà fra i savi.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Chi rigetta l’istruzione disprezza l’anima sua, ma chi dà retta alla riprensione acquista senno.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Il timor dell’Eterno è scuola di sapienza; e l’umiltà precede la gloria.
