Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Une douce réponse brise la colère: une parole dure excite la fureur.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
La langue des sages embellit la science; la bouche des insensés fait jaillir la folie.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
En tout lieu, les yeux du Seigneur observent les bons et les méchants.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
La langue pacifique est un arbre de vie; mais celle qui est immodérée brisera l’esprit.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
L’insensé se moque de la discipline de son père; mais celui qui est docile aux réprimandes deviendra plus sage. Dans une abondante justice est une très grande vertu; mais les pensées des méchants seront déracinées.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
La maison du juste est une grande force; et dans les fruits de l’impie il n’y a que trouble.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Les lèvres des sages répandront la science: le cœur des insensés sera tout à fait différent.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Les victimes des impies sont abominables au Seigneur, les vœux des justes lui sont agréables.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
C’est une abomination pour le Seigneur, que la voie de l’impie: celui qui suit la justice est aimé de lui.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
La doctrine est odieuse à celui qui abandonne la voie de la vie; celui qui hait les réprimandes mourra.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
L’enfer et la perdition sont à nu devant le Seigneur; combien plus les cœurs des fils des hommes? (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
L’homme pernicieux n’aime pas celui qui le reprend, et ne va pas vers les sages.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Un cœur joyeux rassérène le visage; par la tristesse de l’âme, l’esprit est abattu.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Le cœur du sage cherche la doctrine; et la bouche des insensés se repaît d’ignorance.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Tous les jours du pauvre sont mauvais; l’âme tranquille est comme un continuel festin.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Mieux vaut peu avec la crainte du Seigneur que des trésors grands et inépuisables.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Mieux vaut être convié à un repas d’herbes où règne la charité, qu’à manger avec de la haine un veau engraissé.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
L’homme colère excite des querelles; celui qui est patient apaise celles qui étaient déjà suscitées.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Le chemin des paresseux est comme une haie d’épines; la voie des justes est sans pierre d’achoppement.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Un fils sage réjouit son père; et un homme insensé méprise sa mère.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
La folie est joie pour l’insensé: et l’homme prudent dirige ses pas.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Les pensées se dissipent là où il n’y a point de conseil; mais où il y a plusieurs conseillers, elles s’affermissent.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
L’homme se réjouit de la sentence sortie de sa bouche; et la parole opportune est excellente.
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Le sentier de la vie est au-dessus de l’homme instruit, afin qu’il se détourne de l’enfer le plus profond. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Le Seigneur démolira la maison des superbes; et il affermira les bornes du champ de la veuve,
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
C’est l’abomination du Seigneur que les pensées mauvaises; mais la parole pure, très belle, sera affermie par lui.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Celui-là trouble sa maison, qui court après l’avarice; mais celui qui hait les présents vivra. Par la miséricorde et par la foi se purifient les péchés; mais c’est par la crainte du Seigneur que chacun se détourne du mal.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
L’esprit du juste médite l’obéissance: la bouche des impies déborde en mauvais discours.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Le Seigneur est loin des impies; et il exaucera les prières des justes.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
La lumière des yeux réjouit l’âme; la bonne réputation engraisse les os.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
L’oreille qui écoute les réprimandes de vie demeurera au milieu des sages.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Celui qui rejette la discipline méprise son âme: mais celui qui acquiesce aux réprimandes a du cœur.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
La crainte du Seigneur est une discipline de sagesse; et l’humilité précède la gloire.
