Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
La colère perd même les sages: une réponse soumise détourne la fureur; un mot odieux l'excite.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
La langue des sages sait ce qui est bon, et la bouche des insensés est messagère du mal.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
En tout lieu, les yeux du Seigneur observent et les méchants et les bons.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Une langue sensée est l'arbre de vie; celui qui la conservera telle sera plein d'esprit.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
L'insensé se raille des instructions d'un père; celui qui garde ses commandements est mieux avisé.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Dans une grande justice, il y a une grande force; les impies seront, jusqu'à la racine, effacés de la terre. Dans les maisons des justes, il y a beaucoup de force; les fruits des impies périront.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Les lèvres des sages sont liées par la discrétion; le cœur des insensés n'offre pas de sécurité.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Les victimes des impies sont en abomination au Seigneur; les vœux des cœurs droits Lui sont agréables.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Les voies des impies sont en abomination au Seigneur; Il aime ceux qui suivent la justice.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
L'instruction d'un cœur innocent apparaît même aux yeux des passants; ceux qui haïssent les réprimandes finissent honteusement.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
L'enfer et la perdition sont visibles pour le Seigneur; comment n'en serait-il pas de même du cœur des hommes? (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
L'ignorant n'aime point ceux qui le reprennent; il ne fréquente point les sages.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Le visage fleurit des joies du cœur; il s'assombrit dans la tristesse.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Un cœur droit cherche la doctrine; la bouche des ignorants connaîtra le mal.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Les yeux des méchants ne voient jamais que le mal; ceux des bons sont toujours pleins de sérénité.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Mieux vaut une modeste part, avec la crainte du Seigneur, que de grands trésors sans cette crainte.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Mieux vaut un repas hospitalier, un plat de légumes offert avec bonne grâce et amitié, qu'un bœuf entier servi avec de la haine.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Un homme colère prépare des querelles; un homme patient adoucit même celles qui allaient naître. L'homme patient éteindra les divisions; l'impie les allumera.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Les voies des paresseux sont semées d'épines; celles des hommes forts sont aplanies.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Le fils sage réjouira son père; le fils insensé se moque de sa mère.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Les voies de l'insensé manquent de sagesse; l'homme prudent va droit son chemin.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Ceux qui n'honorent pas l'assemblée des anciens sont en désaccord; le conseil demeure dans le cœur des sages.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Le méchant n'obéit pas à la raison; il ne dira rien qui soit à propos et utile au bien public.
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Les pensées du sage conduisent à la vie; par elles il se détourne de l'enfer. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Le Seigneur abat les maisons des superbes; il affermit l'héritage de la veuve.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Les desseins iniques sont en abomination au Seigneur; les discours des hommes purs sont vénérés.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Il se perd lui-même celui qui se laisse gagner par des présents; celui qui les repousse avec indignation est sauvé; les péchés sont effacés par la foi et l'aumône; tout homme se préserve du mal par la crainte du Seigneur.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
La foi est le sujet des méditations des cœurs justes; de la bouche des impies sortent des paroles coupables. Les voies des hommes justes sont agréables au Seigneur; en les suivant, les ennemis mêmes deviennent amis.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Dieu S'éloigne des méchants; Il exaucera les vœux des justes. Mieux vaut petite récolte avec la justice, que grande abondance avec l'iniquité.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Que le cœur de l'homme ait des pensées de justice, afin que Dieu le fasse cheminer dans la droite voie. L'œil réjouit le cœur par la vue des belles choses, et la bonne renommée engraisse les os.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Celui qui repousse les corrections est ennemi de soi-même; celui qui se rend aux réprimandes aime son âme.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
La crainte du Seigneur est enseignement et sagesse; les plus grands honneurs lui seront rendus.
