Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Une réplique pleine de douceur détourne le courroux; une parole blessante surexcite la colère.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Le langage des sages rend la science aimable; la bouche des sots n’épanche que folie.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Les regards de l’Eternel se portent partout, observant méchants et bons.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Une langue bienveillante est comme un arbre de vie; mais perfide, elle brise le cœur.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
L’Insensé méprise les leçons de son père; qui tient compte des réprimandes, est bien avisé.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
La maison du juste est un grenier d’abondance; la récolte du méchant est menacée de ruine.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Les lèvres des sages propagent la science; le cœur des sots n’est qu’insanité.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Le sacrifice des impies est en horreur à l’Eternel; mais il prend plaisir à la prière des gens de bien.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
L’Eternel a horreur de la conduite du méchant; mais il aime celui qui s’attache passionnément à la justice.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Un sévère châtiment menace celui qui abandonne la bonne voie; qui hait les remontrances périt.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Le Cheol et l’empire du néant sont sous les regards de l’Eternel; combien plus le cœur des humains! (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Le persifleur n’aime pas qu’on le réprimande; il ne fréquente pas les sages.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Un cœur joyeux rend le visage serein; le cœur souffre-t-il, l’esprit est abattu.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Le cœur de l’homme intelligent recherche le savoir; la bouche des sots se repaît de folie.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Les jours du pauvre sont tous mauvais; mais qui a le cœur content est perpétuellement en fête.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Mieux vaut une fortune médiocre avec la crainte de l’Eternel qu’une grande richesse, accompagnée de trouble.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Mieux vaut un plat de choux, quand on s’aime, qu’un bœuf gras quand on se hait.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
L’Homme irascible excite des disputes; un tempérament paisible apaise les querelles.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Le chemin du paresseux est comme un fouillis d’épines; la voie des hommes de bien est toute frayée.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Un fils sage réjouit son père, mais un homme sot méprise sa mère.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
La sottise fait la joie de l’homme inintelligent; l’homme raisonnable dirige bien sa marche.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Faute de délibération, les projets échouent; ils réussissent, si les conseillers sont nombreux.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
C’Est une joie pour l’homme de trouver des répliques: combien précieuse une parole dite à propos!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Pour l’homme intelligent, le chemin de la vie se dirige vers les hauteurs; ainsi il évite les bas-fonds du Cheol. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
L’Eternel démolit la maison orgueilleuse; mais il consolide la borne de la veuve.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
L’Eternel a horreur des pensées mauvaises; pures à ses yeux sont les paroles bienveillantes.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Qui poursuit le lucre ruine sa maison; qui hait les présents vivra.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Le cœur du juste réfléchit avant de répondre; la bouche des pervers répand à flots les mauvaises paroles.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
L’Eternel est loin des méchants, mais il entend la prière des justes.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
La lumière qui éclaire les yeux réjouit le cœur; une bonne nouvelle est une sève bienfaisante au corps.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Prêter une oreille attentive aux instructions salutaires, c’est mériter de vivre parmi les sages.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Qui délaisse la morale fait bon marché de sa personne; qui écoute les réprimandes acquiert de l’intelligence.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
La leçon de la sagesse, c’est la crainte de l’Eternel; l’honneur a pour avant-garde la modestie.
