< Proverbe 15 >
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Leppeä vastaus taltuttaa kiukun, mutta loukkaava sana nostaa vihan.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Viisasten kieli puhuu tietoa taitavasti, mutta tyhmäin suu purkaa hulluutta.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Herran silmät ovat joka paikassa; ne vartioitsevat hyviä ja pahoja.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Sävyisä kieli on elämän puu, mutta vilpillinen kieli haavoittaa mielen.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Hullu pitää halpana isänsä kurituksen, mutta joka nuhdetta noudattaa, tulee mieleväksi.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Vanhurskaan huoneessa on suuret aarteet, mutta jumalattoman saalis on turmion oma.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Viisasten huulet kylvävät tietoa, mutta tyhmäin sydän ei ole vakaa.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Jumalattomien uhri on Herralle kauhistus, mutta oikeamielisten rukous on hänelle otollinen.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Jumalattoman tie on Herralle kauhistus, mutta joka vanhurskauteen pyrkii, sitä hän rakastaa.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Kova tulee kuritus sille, joka tien hylkää; joka nuhdetta vihaa, saa kuoleman.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol )
Tuonelan ja manalan Herra näkee, saati sitten ihmislasten sydämet. (Sheol )
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Pilkkaaja ei pidä siitä, että häntä nuhdellaan; viisasten luo hän ei mene.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Iloinen sydän kaunistaa kasvot, mutta sydämen tuskassa on mieli murtunut.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Ymmärtäväisen sydän etsii tietoa, mutta tyhmien suu hulluutta suosii.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Kurjalle ovat pahoja kaikki päivät, mutta hyvä mieli on kuin alituiset pidot.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Parempi vähä Herran pelossa kuin paljot varat levottomuudessa.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Parempi vihannesruoka rakkaudessa kuin syöttöhärkä vihassa.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Kiukkuinen mies nostaa riidan, mutta pitkämielinen asettaa toran.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Laiskan tie on kuin orjantappurapehko, mutta oikeamielisten polku on raivattu.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Viisas poika on isällensä iloksi, mutta tyhmä ihminen halveksii äitiänsä.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Hulluus on ilo sille, joka on mieltä vailla, mutta ymmärtäväinen mies kulkee suoraan.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Hankkeet sortuvat, missä neuvonpito puuttuu; mutta ne toteutuvat, missä on runsaasti neuvonantajia.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Miehellä on ilo suunsa vastauksesta; ja kuinka hyvä onkaan sana aikanansa!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol )
Taitava käy elämän tietä ylöspäin, välttääkseen tuonelan, joka alhaalla on. (Sheol )
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Ylpeitten huoneen Herra hajottaa, mutta lesken rajan hän vahvistaa.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Häijyt juonet ovat Herralle kauhistus, mutta lempeät sanat ovat puhtaat.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Väärän voiton pyytäjä hävittää huoneensa, mutta joka lahjuksia vihaa, saa elää.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Vanhurskaan sydän miettii, mitä vastata, mutta jumalattomien suu purkaa pahuutta.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Jumalattomista on Herra kaukana, mutta vanhurskasten rukouksen hän kuulee.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Valoisa silmänluonti ilahuttaa sydämen; hyvä sanoma tuo ydintä luihin.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Korva, joka kuuntelee elämän nuhdetta, saa majailla viisaitten keskellä.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Joka kuritusta vieroo, pitää sielunsa halpana; mutta joka nuhdetta kuuntelee, se saa mieltä.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Herran pelko on kuri viisauteen, ja kunnian edellä käy nöyryys.