Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
A soft answere putteth away wrath: but grieuous wordes stirre vp anger.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
The tongue of the wise vseth knowledge aright: but the mouth of fooles babbleth out foolishnesse.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
The eyes of the Lord in euery place beholde the euill and the good.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
A wholesome tongue is as a tree of life: but the frowardnes therof is the breaking of ye minde.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
A foole despiseth his fathers instruction: but he that regardeth correction, is prudent.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
The house of the righteous hath much treasure: but in the reuenues of the wicked is trouble.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
The lippes of the wise doe spread abroade knowledge: but ye heart of the foolish doth not so.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
The sacrifice of the wicked is abomination to the Lord: but the prayer of the righteous is acceptable vnto him.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
The way of the wicked is an abomination vnto the Lord: but he loueth him that followeth righteousnes.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Instruction is euill to him that forsaketh the way, and he that hateth correction, shall die.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Hell and destruction are before the Lord: how much more the hearts of the sonnes of men? (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
A scorner loueth not him that rebuketh him, neither will he goe vnto the wise.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
A ioyfull heart maketh a chearefull countenance: but by the sorow of the heart the minde is heauie.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
The heart of him that hath vnderstanding, seeketh knowledge: but the mouth of the foole is fedde with foolishnes.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
All the dayes of the afflicted are euill: but a good conscience is a continuall feast.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Better is a litle with the feare of the Lord, then great treasure, and trouble therewith.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Better is a dinner of greene herbes where loue is, then a stalled oxe and hatred therewith.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
An angrie man stirreth vp strife: but hee that is slowe to wrath, appeaseth strife.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
The way of a slouthfull man is as an hedge of thornes: but the way of the righteous is plaine.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
A wise sonne reioyceth the father: but a foolish man despiseth his mother.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Foolishnes is ioy to him that is destitute of vnderstanding: but a man of vnderstanding walketh vprightly.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Without cousel thoughts come to nought: but in the multitude of counsellers there is stedfastnesse.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
A ioy commeth to a man by the answere of his mouth: and how good is a word in due season?
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
The way of life is on high to the prudent, to auoyde from hell beneath. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
The Lord will destroye the house of the proude men: but hee will stablish the borders of the widowe.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
The thoughts of ye wicked are abomination to the Lord: but the pure haue pleasant wordes.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
He that is greedie of gaine, troubleth his owne house: but he that hateth giftes, shall liue.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
The heart of the righteous studieth to answere: but the wicked mans mouth babbleth euil thinges.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
The Lord is farre off from the wicked: but he heareth the prayer of the righteous.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
The light of the eyes reioyceth the heart, and a good name maketh the bones fat.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
The eare that hearkeneth to the correction of life, shall lodge among the wise.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Hee that refuseth instruction, despiseth his owne soule: but he that obeyeth correction, getteth vnderstanding.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
The feare of the Lord is the instruction of wisdome: and before honour, goeth humilitie.
