< Proverbe 15 >
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
By a soft answer wrath is turned away, but a bitter word is a cause of angry feelings.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Knowledge is dropping from the tongue of the wise; but from the mouth of the foolish comes a stream of foolish words.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
The eyes of the Lord are in every place, keeping watch on the evil and the good.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
A comforting tongue is a tree of life, but a twisted tongue is a crushing of the spirit.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
A foolish man puts no value on his father's training; but he who has respect for teaching has good sense.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
In the house of the upright man there is a great store of wealth; but in the profits of the sinner there is trouble.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
The lips of the wise keep knowledge, but the heart of the foolish man is not right.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
The offering of the evil-doer is disgusting to the Lord, but the prayer of the upright man is his delight.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
The way of the evil-doer is disgusting to the Lord, but he who goes after righteousness is dear to him.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
There is bitter punishment for him who is turned from the way; and death will be the fate of the hater of teaching.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol )
Before the Lord are the underworld and destruction: how much more, then, the hearts of the children of men! (Sheol )
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
The hater of authority has no love for teaching: he will not go to the wise.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
A glad heart makes a shining face, but by the sorrow of the heart the spirit is broken.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
The heart of the man of good sense goes in search of knowledge, but foolish things are the food of the unwise.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
All the days of the troubled are evil; but he whose heart is glad has an unending feast.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Better is a little with the fear of the Lord, than great wealth together with trouble.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Better is a simple meal where love is, than a fat ox and hate with it.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
An angry man makes men come to blows, but he who is slow to get angry puts an end to fighting.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Thorns are round the way of the hater of work; but the road of the hard worker becomes a highway.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
A wise son makes a glad father, but a foolish man has no respect for his mother.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Foolish behaviour is joy to the unwise; but a man of good sense makes his way straight.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Where there are no wise suggestions, purposes come to nothing; but by a number of wise guides they are made certain.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
A man has joy in the answer of his mouth: and a word at the right time, how good it is!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol )
Acting wisely is the way of life, guiding a man away from the underworld. (Sheol )
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
The house of the man of pride will be uprooted by the Lord, but he will make safe the heritage of the widow.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Evil designs are disgusting to the Lord, but the words of the clean-hearted are pleasing.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
He whose desires are fixed on profit is a cause of trouble to his family; but he who has no desire for offerings will have life.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
The heart of the upright gives thought to his answer; but from the mouth of the evil-doer comes a stream of evil things.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
The Lord is far from sinners, but his ear is open to the prayer of the upright.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
The light of the eyes is a joy to the heart, and good news makes the bones fat.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
The man whose ear is open to the teaching of life will have his place among the wise.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
He who will not be controlled by training has no respect for his soul, but he who gives ear to teaching will get wisdom.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
The fear of the Lord is the teaching of wisdom; and a low opinion of oneself goes before honour.