< Proverbe 15 >
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Dwoko wach mamuol kweyo mirima, to wach makwiny jimbo ich wangʼ.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Lew ngʼat mariek konyore gi rieko, to dho ngʼat mofuwo hulo gik mofuwo.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Wenge Jehova Nyasaye ni kuonde duto, karito joricho gi joma beyo.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Lep makelo ber en yath mar ngima, to lep mar miriambo omiyo chuny bedo mool.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Ngʼat mofuwo chayo kum mar wuon mare, to ngʼat mawinjo ka ikwere nyiso rieko.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Od ngʼat makare otingʼo mwandu maduongʼ, to pok mar joricho kelo nigi chandruok.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Dho jomariek lando ngʼeyo, to ngʼat mofuwo to wechene obam.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Jehova Nyasaye odagi misango mar jaricho, to lamo mar ngʼat moriere tir miye mor.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Jehova Nyasaye odagi yore ngʼat marach, to ohero jogo matimo gik makare.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Kum malit orito ngʼat maweyo yo, ngʼat masin kikwere biro tho.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol )
Jehova Nyasaye ongʼeyo gik moko matimore, bed ni en Tho kata Kethruok, omiyo dhano ok dipandne paro manie chunye! (Sheol )
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Ngʼat ma jasunga dagi puonj, ok odwar mondo ongʼadne rieko gi jomariek.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Chuny mamor miyo wangʼ bedo gi mor, to chuny mokuyo miyo dhano bedo mool.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Chuny mongʼeyo pogo tiend weche dwaro ngʼeyo, to dho ngʼat mofuwo chamo fuwo.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Ndalo duto mag ngʼat mahinyore gin thagruok, to chuny mamor ni kod mor mosiko.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Ber bedo gi matin ka iluoro Jehova Nyasaye moloyo mwandu mangʼeny kod koko.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Ber chamo alot kama hera nitie, moloyo chamo ringʼo machwe kama achaya nitie.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Ngʼat ma iye wangʼ piyo medo miero, to ngʼat ma terore mos kweyo dhawo.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Yor jasamuoyo olor gi kuthe, to yor ngʼat moriere tir en yo malach.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Wuowi mariek miyo wuon mare mor, to ngʼat mofuwo chayo min mare.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Fuwo moro ngʼat maonge gi rieko, to ngʼat man-gi winjo wuotho moriere tir.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Chenro ok chopi nikech onge puonj makare, to ka giyudo jongʼad rieko mangʼeny to gichopo.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Ngʼato yudo mor e dwoko mowinjore, to mano ber manade kuom wach mochopo e sa midware.
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol )
Yor ngima telo kadhi malo ni ngʼat makare, mondo ogengʼe kik odhi mwalo kar tho. (Sheol )
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Jehova Nyasaye muko od ngʼat masungore, to orito kiep dhako ma chwore otho ma ok omul.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Jehova Nyasaye odagi paro mar joricho, to jogo ma chunygi ler miye mor.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Ngʼat ma jawuoro kelo chandruok ne joode, to ngʼatno mamon gi asoya biro dak amingʼa.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Chuny ngʼat makare pimo dwokoge, to dho ngʼat ma timbene richo hulo gik maricho.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Jehova Nyasaye bor gi ngʼat ma timbene richo, to owinjo lamo mar ngʼat makare.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Neno mamor kelo mor ni chuny, to wach maber miyo choke bedo gi ngima.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Ngʼat machiko ite kikwere biro bedo thuolo e kind joma riek.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Ngʼat ma ok dew kum ochayore owuon, to ngʼat mawinjo kikwere medo winjo wach.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Luoro Jehova Nyasaye puonjo dhano rieko, to bedo mamuol kelo luor.