Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Odpověd měkká odvracuje hněv, ale řeč zpurná vzbuzuje prchlivost.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Jazyk moudrých ozdobuje umění, ale ústa bláznů vylévají bláznovství.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Na všelikém místě oči Hospodinovy spatřují zlé i dobré.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Zdravý jazyk jest strom života, převrácenost pak z něho ztroskotání od větru.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Blázen pohrdá cvičením otce svého, ale kdož ostříhá naučení, opatrnosti nabude.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
V domě spravedlivého jest hojnost veliká, ale v úrodě bezbožného zmatek.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Rtové moudrých rozsívají umění, srdce pak bláznů ne tak.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Obět bezbožných ohavností jest Hospodinu, ale modlitba upřímých líbí se jemu.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Ohavností jest Hospodinu cesta bezbožného, toho pak, kdož následuje spravedlnosti, miluje.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Trestání přísné opouštějícímu cestu, a kdož nenávidí domlouvání, umře.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Peklo i zatracení jest před Hospodinem, čím více srdce synů lidských? (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Nemiluje posměvač toho, kterýž ho tresce, aniž k moudrým přistoupí.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Srdce veselé obveseluje tvář, ale pro žalost srdce duch zkormoucen bývá.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Srdce rozumného hledá umění, ale ústa bláznů pasou se bláznovstvím.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Všickni dnové chudého zlí jsou, ale dobromyslného hody ustavičné.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Lepší jest maličko s bázní Hospodinovou než poklad veliký s nepokojem.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Lepší jest krmě z zelí, kdež jest láska, nežli z krmného vola, kdež jest nenávist.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Muž hněvivý vzbuzuje sváry, ale zpozdilý k hněvu upokojuje svadu.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Cesta lenivého jest jako plot z trní, ale stezka upřímých jest vydlážená.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Syn moudrý obveseluje otce, bláznivý pak člověk pohrdá matkou svou.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Bláznovství jest veselím bláznu, ale člověk rozumný upřímo kráčeti směřuje.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Kdež není rady, zmařena bývají usilování, ale množství rádců ostojí.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Vesel bývá člověk z odpovědi úst svých; nebo slovo v čas příhodný ó jak jest dobré!
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Cesta života vysoko jest rozumnému proto, aby se uchýlil od pekla dole. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Dům pyšných vyvrací Hospodin, meze pak vdovy upevňuje.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Ohavností jsou Hospodinu myšlení zlého, ale čistých řeči vzácné.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Kdož dychtí po lakomství, kormoutí dům svůj; ale kdož nenávidí darů, živ bude.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Srdce spravedlivého přemyšluje, co má mluviti, ale ústa bezbožných vylévají všelijakou zlost.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Vzdálen jest Hospodin od bezbožných, ale modlitbu spravedlivých vyslýchá.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
To, což se zraku naskýtá, obveseluje srdce; pověst dobrá tukem naplňuje kosti.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Ucho, kteréž poslouchá trestání života, u prostřed moudrých bydliti bude.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Kdo se vyhýbá cvičení, zanedbává duše své; ale kdož přijímá domlouvání, má rozum.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Bázeň Hospodinova jest cvičení se moudrosti, a slávu předchází ponížení.
