Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Lawkkanem ni lungkhueknae a roum sak, hatei lawkkahram ni lungkhueknae a pâhlaw.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Tamilungkaang e lai ni teh, panuenae hah kalan lah ouk a hno, hatei tamipathu ni teh pathunae hah a pahni dawk hoi ouk a tâco sak.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
BAWIPA e mit teh hmuen tangkuem a kâhlai teh hnokahawi hoi hnokathout hah ouk a khet.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
A tak ka dam e lai teh hringnae thingkung doeh, hatei lawkkahram ni teh lung a mathoe sak.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Tamipathu ni a na pa e cangkhainae hah banglah ngâi hoeh, hatei yuenae ka tarawi e tami teh kho ka pouk thai e doeh.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Tamikalan im vah hnopai moikapap ao teh, tamikathout ni a hmu e teh rucatnae hah doeh.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Tamilungkaang e pahni ni teh panuenae a pung sak, hatei tamipathu e lungthin ni teh hottelah sak boihoeh.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Tamikathout ni thueng e teh BAWIPA hanelah panuet a tho, hatei tamikalan ni ratoum e teh a lunghawinae doeh.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Tamikathout hringnuen teh BAWIPA hanelah panuet a tho, hatei lannae katarawinaw hah teh a lung a pataw.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Lam kalan kaphennaw teh puenghoi yue lah ao teh, yuenae kahmuhmanaw teh a due han.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Sheol hoi rawkphainae teh BAWIPA hmalah a kamnue, tami canaw e lungthin teh hoe a kamnue han. (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Ka dudam e tami teh yuenae ngai hoeh, tamilungkaang koehai cet ngai hoeh.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Lungthin nawmnae ni minhmai a pan sak teh, lungreithainae teh lungreknae doeh.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Thaipanueknae lungthin ka tawn e ni panuenae ouk a tawng, hatei tamipathu ni teh pathunae lawk hoi ouk a kâkawk.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Runae kâhmo e tami hanelah teh hnin pueng kathout seng doeh, hatei lungthin kanawm e ni teh pawi pou tonae lah ao.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
BAWIPA taki laihoi younca tawn e teh baruengbaraw o laihoi moikapap tawn e hlak a hawihnawn.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Lungpatawnae lahoi ankahring hoi vai touh ca e teh, kâhmuhmanae koe maito buem pui ca e hlak ahawihnawn.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Tami lungkathout ni kâyuenae a tâcokhai, hatei ka panguep thai e ni teh a roum sak.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Kapangaknaw e lamthung teh pâkhing hoi khak a cak, hatei tamikalannaw e lamthung teh a ngaca.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Capa a lungkaang ni teh a na pa a konawm sak, ka pathu e ni teh a manu a dumdam.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Lungangnae ka tawn hoeh e naw niteh pathunae heh a lunghawinae lah a o, hatei thaipanueknae katawnnaw teh kalancalah ouk a cei awh.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Kâpankhainae awm hoeh pawiteh noenae hai kangcoung thai hoeh, hatei kâpankhaikung pap pawiteh noenae a kangcoung.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pahni hoi dei e lawk ni lunghawinae a tâco sak, a tue a pha torei dei e lawk teh ahawi poung.
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Tamilungkaangnaw e hringnae lamthung teh kahlun lah a luen, hothateh rahim lae sheol lam dawk hoi a kamlang thainae doeh. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
BAWIPA ni tami kâoupnaw e im hah a raphoe pouh han, hatei lahmainu imhmuen teh a caksak han.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Tamikathoutnaw e pouknae teh BAWIPA hanelah panuet a tho, hatei a lung kathoungnaw lawk teh thai a nawm.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Ka hounloun e ni ama imthung totouh runae a poe, hatei tadawnghno ka hmuhma e teh a hring han.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Tamikalan lungthin ni teh pato nahane hmaloe a kamtu, hatei tamikathout e pahni ni teh hnokathout ouk a tâco sak.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
BAWIPA teh tamikathout koehoi ahla, hatei tamikalan e ratoumnae teh ouk a thai.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Lunghawinae minhmai ni lungthin a nawm sak teh, kamthang kahawi teh hru hanelah hawinae lah ao.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Hring tounnae ka tarawi e tami teh tamilungkaangnaw koe pouh ao han.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Cangkhainae banglah ka pouk hoeh e tami teh amae hringnae banglah ka pouk hoeh e tami doeh, hatei yuenae alawkpui lah ka pouk e ni thaipanueknae a hmu.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
BAWIPA takinae teh lungangnae cangkhainae lah o teh, barinae ao hoehnahlan kârahnoumnae hmaloe ao.
