Proverbe 15
1 Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
Awih neem ing kawso qeem sak nawh, awih tlo ing kaw so sak hy.
2 Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
Thlakcyi am lai ing cyihnaak awitak cawn sak nawh, thlakqaw am kha ing qawnaak dang sak hy.
3 Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
Boepa mik taw hyn boeih awh awm nawh, theem leek ingkaw theem che toek poepa hy.
4 O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
Thlang ak qoei sak lai taw hqingnaak thingna awm nawh, thailatnaak ing ak bee lai taw kawlung patang sak hy.
5 Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
Thlakqaw ingtaw a pa ak toelnaak husit nawh, cehlai toelnaak ak haanaak taw ngaihtaak ing khawksaa thlang ni.
6 În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
Thlakdyng imawh khawh khawzah awm nawh, thlakche khawboe phu taw kawpoek kyinaak ni.
7 Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
Thlakcyi a huui ing siimnaak pungtai sak nawh, thlakqaw kawlung ingtaw cemyih am sai hy.
8 Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
Thlakche a hyih phum taw Khawsa ham tuih kawina awm nawh; thlakleek a hlacamnaak taw Khawsa ham kawzeelnaak ni.
9 Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
Thlakchekhqi lam taw Khawsa ham tuih kawina awm nawh, dyngnaak lamawh ak cetkhqi cetaw lungna khqi hy.
10 Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
Lamawh amak cetkhqi taw ak tlo soeih toelnaak ing qeeh nawh; toelthamnaak ak sawhnaak thlang taw thi kaw.
11 Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
Ceikhui ingkaw Abaddon ce Khawsa ing a huh pheng awhtaw thlang kawlung taw ikawmyih na nu ang dang hly pheng? (Sheol h7585)
12 Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
Thlang ak thekha naak ing toelnaak am lungna nawh, thlakcyi venna awm am cet ti kaw.
13 O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
Kawlung awmhlynaak ing mikhai hlampan sak nawh, kawlung tlohnaak ing myihla kawseet sak hy.
14 Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
Khawkpoek thainaak kawlung ak ta ing cyinaak sui nawh, thlakqaw am kha ingtaw qawnaak doengawh awm hy.
15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
Kyinaak ak sawng ham khawnghii boeih ve se boeih nawh, kawlung ak nawmkhqi ham taw zeelnaak poei ing bee poepa hy.
16 Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
Patang doena theem khawzah taak ang lakawh Khawsa kqihnaak ing theem a khoeh taak ve leek bet hy.
17 Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
Sawhnaak kawlung ing vaitaw ak tha him nawh buh vel anglakawh lungnak a awmnaak awh an hah ing buh vel haih leek bet hy.
18 Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
Thlang am thin ak see ing hqehnaak coeng sak nawh, yhnaak ak ta thlang ingtaw kawso qeem sak hy.
19 Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
Thlang thakdam a lamawh hling bee nawh, thlakmeet a lam taw kau nawh dyng hy.
20 Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
Capak cyi ing pa ak kaw zeel sak nawh, thlakqaw ingtaw a nu thee na hy.
21 Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
Cyihnaak amak ta khqi ham taw qawnaak ve a mi awmhlynaak na awm nawh, khawksiim thlang ingtaw a lam dyng sak hy.
22 Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
Awi doet qu kaana bi sai ing am phu mah nawh, cehlai awi doet qunaak a kuum awh bibi coeng hy.
23 Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Amah a tym canawh awi doet hlatnaak ak thyym zaak taw ym ham kawi soeih hy.
24 Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
Thlakcyi ham hqingnaak lam taw a baang benna kawng nawh, kham lam Ceikhui lamawh ama ceh naak ham. (Sheol h7585)
25 DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
Bawipa ing thlak oekqu a im ce khaai khoep kawm saw, nuhai a im khoeng taw cak sak kaw.
26 Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
Kawpoek amak leek taw Khawsa am tyih kawina awm nawh, kawpoek ak ciimkhqi kawpoek cetaw ym pekkhqi hy.
27 Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
Thlak kamvaa ing a imkhui patang pe hy, cehlai ang hyp kutdo ak sawhnaak thlang taw hqing kaw.
28 Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
Thlakdyng kawlung ing awi khin ngai hy, cehlai thlakche ingtaw awihche hlah sawqhat hy.
29 DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
Khawsa ing thlakche khqi ce lak hla khqi nawh thlakdyng khqi a cykcahnaak taw zaak pekkhqi hy.
30 Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
Mikhai hlampannaak ingawh kawlung awmhly sak nawh, awithangleek ing quhqawng cang sak hy.
31 Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
Hqingnaak pek toelthamnaak ak haanaak taw thlakcyikhqi a imkhui cakawna awm kaw.
32 Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
Toelthamnaak amak haanaak taw ang myihla ak thekhanaak ni, zyihtoelnaak ak haanaak ingtaw zaaksimnaak hu kaw.
33 Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
Khawsa kqihchahnaak taw cyihnaak ak cawngpyikungna awm nawh; dungvoengnaak taw kyihcahna awmnaak hly ni.
