Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Bilge kadın evini yapar, Ahmak kadın evini kendi eliyle yıkar.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Doğru yolda yürüyen, RAB'den korkar, Yoldan sapan, RAB'bi hor görür.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Ahmağın sözleri sırtına kötektir, Ama bilgenin dudakları kendisini korur.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Öküz yoksa yemlik boş kalır, Çünkü bol ürünü sağlayan öküzün gücüdür.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Güvenilir tanık yalan söylemez, Yalancı tanıksa yalan solur.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Alaycı bilgeliği arasa da bulamaz, Akıllı içinse bilgi edinmek kolaydır.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Akılsız kişiden uzak dur, Çünkü sana öğretecek bir şeyi yok.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
İhtiyatlı kişinin bilgeliği, ne yapacağını bilmektir, Akılsızların ahmaklığıysa aldanmaktır.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Ahmaklar suç sunusuyla alay eder, Dürüstler ise iyi niyetlidir.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Yürek kendi acısını bilir, Sevinciniyse kimse paylaşmaz.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Kötü kişinin evi yerle bir edilecek, Doğru kişinin konutuysa bayındır olacak.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Öyle yol var ki, insana düz gibi görünür, Ama sonu ölümdür.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Gülerken bile yürek sızlayabilir, Sevinç bitince acı yine görünebilir.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Yüreği dönek olan tuttuğu yolun, İyi kişi de yaptıklarının ödülünü alacaktır.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Saf kişi her söze inanır, İhtiyatlı olansa attığı her adımı hesaplar.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Bilge kişi korktuğu için kötülükten uzaklaşır, Akılsızsa büyüklük taslayıp kendine güvenir.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Çabuk öfkelenen ahmakça davranır, Düzenbazdan herkes nefret eder.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Saf kişilerin mirası akılsızlıktır, İhtiyatlı kişilerin tacı ise bilgidir.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Alçaklar iyilerin önünde, Kötüler doğruların kapısında eğilirler.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Komşusu bile yoksulu sevmez, Oysa zenginin dostu çoktur.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Komşuyu hor görmek günahtır, Ne mutlu mazluma lütfedene!
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Kötülük tasarlayan yolunu şaşırmaz mı? Oysa iyilik tasarlayan sevgi ve sadakat kazanır.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Her emek kazanç getirir, Ama boş lakırdı yoksulluğa götürür.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Bilgelerin tacı servetleridir, Akılsızlarsa ahmaklıklarıyla tanınır.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Dürüst tanık can kurtarır, Yalancı tanık aldatıcıdır.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
RAB'den korkan tam güvenliktedir, RAB onun çocuklarına da sığınak olacaktır.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
RAB korkusu yaşam kaynağıdır, İnsanı ölüm tuzaklarından uzaklaştırır.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Kralın yüceliği halkının çokluğuna bağlıdır, Halk yok olursa hükümdar da mahvolur.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Geç öfkelenen akıllıdır, Çabuk sinirlenen ahmaklığını gösterir.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Huzurlu yürek bedenin yaşam kaynağıdır, Hırs ise insanı için için yer bitirir.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Muhtacı ezen, Yaradanı'nı hor görüyor demektir. Yoksula acıyansa Yaradan'ı yüceltir.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Kötü kişi uğradığı felaketle yıkılır, Doğru insanın ölümde bile sığınacak yeri var.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Bilgelik akıllı kişinin yüreğinde barınır, Akılsızlar arasında bile kendini belli eder.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Doğruluk bir ulusu yüceltir, Oysa günah herhangi bir halk için utançtır.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Kral sağduyulu kulunu beğenir, Utanç getirene öfkelenir.
