Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Kvinners visdom bygger sitt hus, men dårskap river det ned med sine hender.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Den som vandrer i opriktighet, frykter Herren; men den som går krokveier, forakter ham.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
I dårens munn er et ris for hans overmot, men de vises leber er deres vern.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Hvor det ingen okser er, der er krybben tom; men rikelig vinning kommer ved oksens kraft.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Trofast vidne lyver ikke, men den som taler løgn, er et falskt vidne.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Spotteren søker visdom, men finner den ikke; men for den forstandige er kunnskap lett å vinne.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Når du går fra en dåre, har du ikke funnet forstand på hans leber.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Den klokes visdom er at han forstår sin vei, men dårers dårskap er at de bedrar sig selv.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Dårer spottes av sitt eget skyldoffer, men blandt de opriktige råder Guds velbehag.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Hjertet kjenner sin egen bitre smerte, og i dets glede blander ingen fremmed sig.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
De ugudeliges hus skal ødelegges, men de opriktiges telt skal blomstre.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Mangen vei tykkes en mann rett, men enden på det er dødens veier.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Endog under latter har hjertet smerte, og enden på gleden er sorg.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Av sin ferd skal den frafalne mettes, og en god mann holder sig borte fra ham.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Den enfoldige tror hvert ord, men den kloke akter på sine skritt.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Den vise frykter og holder sig fra det onde, men dåren er overmodig og trygg.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Den bråsinte gjør dårskap, og en svikefull mann blir hatet.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
De enfoldige har fått dårskap i arv, men de kloke krones med kunnskap.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
De onde må bøie sig for de gode, og de ugudelige ved den rettferdiges porter.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Endog av sin venn blir den fattige hatet; men de som elsker en rik, er mange.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Den som forakter sin næste, synder; men salig er den som ynkes over arminger.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Skal ikke de fare vill som tenker ut det som ondt er? Men miskunnhet og trofasthet times dem som optenker godt.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Ethvert møiefullt arbeid gir vinning, men tomt snakk fører bare til tap.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
De vises rikdom er deres krone, men dårenes dårskap er og blir dårskap.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Et sanndru vidne frelser liv, men den som taler løgn, er full av svik.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Den som frykter Herren, har et sterkt vern, og for hans barn skal Herren være en tilflukt.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Å frykte Herren er en livsens kilde, så en slipper fra dødens snarer.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Meget folk er kongens ære, men mangel på folk er fyrstens fall.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Den langmodige har stor forstand, men den bråsinte viser stor dårskap.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Et saktmodig hjerte er legemets liv, men hissighet er råttenhet i benene.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Den som trykker en arming, håner hans skaper, men den som har medynk med den fattige, ærer skaperen.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Når ulykken rammer den ugudelige, kastes han over ende; men den rettferdige er frimodig i døden.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
I den forstandiges hjerte holder visdommen sig stille, men i dårers indre gir den sig til kjenne.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Rettferdighet ophøier et folk, men synden er folkenes vanære.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
En klok tjener vinner kongens yndest, men over en dårlig tjener kommer hans vrede.
