Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Gudra sieva uztaisa savu namu, bet neprātniece to noposta pati savām rokām.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Kas savā skaidrībā staigā, tas bīstas To Kungu; bet netiklais savā ceļā nebēdā par Viņu.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Ģeķa mutē ir viņa lepnības rīkste, bet gudro lūpas viņus pasargā.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Kur vēršu nav, tur sile tīra; bet caur vēršu spēku nāk liela raža.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Patiess liecinieks nemelo, bet nepatiess liecinieks izverd melus.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Garzobis meklē gudrību un neatrod; bet prātīgam atzīšana nāk lēti.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Ej nost no ģeķa acīm; jo gudru valodu tu nedzirdēsi!
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Prātīga vīra gudrība ir šī, savu ceļu saprast; bet nejēgu ģeķība ir aloties.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Ģeķiem grēku upuris nelīdz, bet pie taisniem ir labpatikšana.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Sirds pati vien zina savas sāpes, un cits neviens nenomana viņas prieku.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Bezdievīgo nams taps nopostīts, bet taisno būdiņa zaļos.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Dažs ceļš liekās iesākumā labs, savā galā ved nāvē.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Pat smejoties sirds brīžam sāp, un līksmība beidzās bēdās.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Kas atkāpjas, tā sirds baudīs savu darbu augļus, tāpat labs vīrs savus.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Nejēga tic visu, bet prātīgais ņem vērā savus soļus.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Gudrais bīstas un izsargās no ļauna, bet ģeķis ir kā uguns un drošs.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Ātras dusmas dara ģeķību, un niķainu cilvēku ienīst.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Nesaprašu mantība ir ģeķība, bet prātīgo kronis atzīšana.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Ļauniem jāklanās priekš labiem, un bezdievīgiem taisna vārtos.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Pat draugs nabagu ienīst, bet bagātiem mīlētāju daudz.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Kas pulgo savu tuvāko, grēko; bet svētīgs, kas par nabagu apžēlojās.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Vai tad neceļā nekļūs, kas ļaunu perē? bet kam prāts uz labu, panāks žēlastību un uzticību.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Kur sviedriem strādā, tur kas atliek; bet kur vārdi vien, tur trūcība.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Bagātība ir gudriem par kroni, bet nejēgu ģeķība paliek ģeķība.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Patiess liecinieks izpestī dvēseles, bet kas melus runā, ir blēdis.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Tā Kunga bijāšanā ir liela drošība, un tā būs viņa bērniem par patvērumu.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Tā Kunga bijāšana ir dzīvības avots, izsargāties no nāves valgiem.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Ķēniņa gods stāv ļaužu pulkā, bet ļaužu trūkums ir valdnieku vaidi.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Lēnprātīgam liela gudrība, bet ātrais ir liels ģeķis.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Lēna sirds ir miesas dzīvība, bet ātrs prāts ir puveši kaulos.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Kas nabagu nospiež, pulgo viņa Radītāju; bet kas par sērdieni apžēlojās, tas godā Dievu.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Bezdievīgais pazūd savā postā, bet taisnais arī savā nāvē ir drošs,
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Prātīgo sirdī gudrība dus, bet ģeķu starpā tā parādās.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Taisnība tautu paaugstina, bet grēks ir ļaužu posts.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Tiklam kalpam ķēniņa žēlastība, bet viņa dusmas bezkaunīgam.
