Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Fanm saj la bati kay li, men fanm ensanse a demoli li ak pwòp men li.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Sila ki mache nan ladwati a gen lakrent SENYÈ a; men sila ki fè chemen kwochi a meprize li.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Nan bouch a moun sòt la, se yon baton pou do li; men lèv a saj yo va pwoteje yo.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Kote nanpwen bèf, manjwa a pwòp; men se fòs a bèf la ki fè richès.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Yon temwen fidèl p ap bay manti; men yon fo temwen pale manti.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Yon mokè chache sajès, e li pa jwenn anyen; men konesans fasil pou sila ki gen bon konprann nan.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Kite prezans a yon moun ensanse, sinon ou p ap rekonèt pawòl a saj yo.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Sajès a moun rezonab la se pou l konprann chemen li; men betiz a moun ensanse a se desepsyon.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Moun ensanse kontwole peche kon jwèt; men pami moun dwat yo, gen bòn volonte.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Kè a konnen pwòp amètim ak bonè li; men ak lòt, sa p ap pataje.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Lakay mechan yo va detwi; men tant a moun dwat la va fleri.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Gen yon chemen ki sanble bon pou lòm; men fen li se chemen lanmò an.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Menm lè bouch ri, kè a ka gen doulè, e lajwa kon fini nan tristès.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Kè a ki pa fidèl va jwen rekonpans pou pwòp chemen li; men yon bon moun va rekonpanse pou sa li fè a.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Moun san konprann kwè nan tout bagay; men yon nonm k ap refleshi veye pa li yo.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Yon nonm saj fè atansyon pou l vire kite mal; men yon moun fou plen ògèy; li pa pè anyen.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Yon nonm kolerik aji nan foli, e yon nonm kokèn va rayi pa lòt yo.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Moun san konprann yo gen foli kon eritaj; men moun rezonab lan kouwone ak konesans.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Mal la va bese devan sa ki bon an; e mechan an devan pòtay a moun dwat la.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Malere a vin rayi menm pa vwazen li; men moun gwo kòb gen anpil zanmi.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Sila ki meprize vwazen li fè peche; men sila ki fè gras a malere a, beni.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Èske sila ki fòmante mechanste a, pa egare? Men ladousè avèk verite se pou sa yo ki fè sa ki bon.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Nan tout travay gen pwofi; men pale anpil mennen nan povrete.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Kouwòn saj yo se richès yo; men betiz moun ensanse se foli yo.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Yon vrè temwen sove lavi a moun; men sila ki pale manti pase moun nan betiz.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Nan lakrent SENYÈ a, gen gwo konfyans; e pitit li yo va jwenn sekou.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Lakrent SENYÈ a se yon fontèn dlo lavi, pou moun ka evite pèlen lanmò yo.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Nan fòs kantite a pèp yo se glwa a yon wa, men afè prens ki manke moun gate nèt.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Sila ki lan nan kòlè a, gen gwo konprann; men sila ki fè fache vit, leve foli byen wo.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Yon kè trankil se lavi pou kò a; men pasyon fè tout zo yo pouri.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Sila ki oprime malere a ap vekse Kreyatè li; men sila ki gen bonte anvè pòv la, onore L.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Mechan an jete anba pa malfezans li; men moun ladwati a gen sekou lè l mouri.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Sajès se nan kè a sila ki gen bon konprann nan; menm moun ensanse yo, nan kè, yo konnen.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Ladwati leve yon nasyon; men peche se yon gwo wont pou yon pèp.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Favè a wa a se anvè sèvitè ki aji ak sajès; men kòlè li se anvè sila ki fè gwo wont.
