Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Une femme sage édifie sa maison; l’insensée détruira de ses propres mains celle même qui était construite.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Celui qui marche par un droit chemin, et qui craint le Seigneur, est méprisé par celui qui marche dans une voie infâme.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Dans la bouche d’un insensé est la verge de l’orgueil; mais les lèvres des sages les gardent.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Où il n’y a point de bœufs, la crèche est vide; mais où abondent les moissons, là est manifeste la force du bœuf.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Un témoin fidèle ne ment pas, mais un témoin trompeur profère le mensonge.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Le railleur cherche la sagesse, et ne la trouve pas: la doctrine des prudents est facile.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Va contre l’homme insensé, et qui ne connaît pas les lèvres de la prudence.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
La sagesse d’un homme habile est de comprendre sa voie; et l’imprudence des insensés est errante.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
L’insensé se jouera du péché; et c’est parmi les justes que demeurera la grâce.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Quant au cœur qui connaît l’amertume de son âme, un étranger ne se mêlera pas dans sa joie.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
La maison des impies sera détruite; mais les tabernacles des justes seront florissants.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Il est une voie qui paraît droite à l’homme; mais ses issues conduisent à la mort.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Le rire de douleur sera mêlé, et le deuil occupe les extrémités de la joie.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
L’insensé sera rempli de ses voies; mais au-dessus de lui sera l’homme vertueux.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
L’innocent croit à toute parole: l’homme avisé considère ses pas. Pour un fils trompeur il n’y aura rien de bon: mais à un serviteur sage ses actes seront prospères, et sa voie sera dirigée.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Le sage craint et se détourne du mal: l’insensé passe outre et a confiance.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
L’impatient commettra des actions de folie; l’homme artificieux est odieux.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Les tout petits posséderont la folie; et les hommes avisés attendront la science.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Les méchants seront couchés par terre devant les bons; et les impies devant les portes des justes.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Même à son prochain, le pauvre est odieux; mais les amis des riches sont nombreux.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Celui qui méprise son prochain pèche; mais celui qui a pitié du pauvre sera bienheureux. Celui qui croit au Seigneur aime la miséricorde.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Ils s’égarent, ceux qui opèrent le mal: la miséricorde et la vérité préparent des biens.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Dans tout travail sera l’abondance: mais où il y a beaucoup de paroles, là fréquemment est la détresse.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
La couronne des sages, ce sont leurs richesses; la sottise des insensés, l’imprudence.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Un témoin fidèle délivre des âmes: et celui qui est double profère des mensonges.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Dans la crainte du Seigneur est une confiance ferme; et à ses enfants sera l’espérance.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
La crainte du Seigneur est une source de vie, afin qu’on évite la ruine de la mort.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Dans la multitude du peuple est la gloire d’un roi; et dans le petit nombre des sujets l’ignominie d’un prince.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Celui qui est patient se gouverne avec une grande prudence; mais celui qui est impatient signale sa folie.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
La vie des chairs, c’est la santé du cœur: la carie des os, l’envie.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Celui qui opprime un indigent, outrage le créateur de cet indigent; mais celui-là l’honore, qui a pitié d’un pauvre.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
À cause de sa malice, l’impie sera rejeté; mais le juste espère dans sa mort même.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Dans le cœur de l’homme prudent repose la sagesse; et elle instruira tous les ignorants.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
La justice élève une nation; mais le péché fait les peuples malheureux.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Un ministre intelligent est bien accueilli du roi; celui qui est inutile endurera son courroux.
