Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Every wise woman hath builded her house, And the foolish with her hands breaketh it down.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Whoso is walking in his uprightness is fearing Jehovah, And the perverted [in] his ways is despising Him.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
In the mouth of a fool [is] a rod of pride, And the lips of the wise preserve them.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Without oxen a stall [is] clean, And great [is] the increase by the power of the ox.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
A faithful witness lieth not, And a false witness breatheth out lies.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
A scorner hath sought wisdom, and it is not, And knowledge to the intelligent [is] easy.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Go from before a foolish man, Or thou hast not known the lips of knowledge.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
The wisdom of the prudent [is] to understand his way, And the folly of fools [is] deceit.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Fools mock at a guilt-offering, And among the upright — a pleasing thing.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
The heart knoweth its own bitterness, And with its joy a stranger doth not intermeddle.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
The house of the wicked is destroyed, And the tent of the upright flourisheth.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
There is a way — right before a man, And its latter end [are] ways of death.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Even in laughter is the heart pained, And the latter end of joy [is] affliction.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
From his ways is the backslider in heart filled, And a good man — from his fruits.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
The simple giveth credence to everything, And the prudent attendeth to his step.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
The wise is fearing and turning from evil, And a fool is transgressing and is confident.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Whoso is short of temper doth folly, And a man of wicked devices is hated.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
The simple have inherited folly, And the prudent are crowned [with] knowledge.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
The evil have bowed down before the good, And the wicked at the gates of the righteous.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Even of his neighbour is the poor hated, And those loving the rich [are] many.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Whoso is despising his neighbour sinneth, Whoso is favouring the humble, O his happiness.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Do not they err who are devising evil? And kindness and truth [are] to those devising good,
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
In all labour there is advantage, And a thing of the lips [is] only to want.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
The crown of the wise is their wealth, The folly of fools [is] folly.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
A true witness is delivering souls, And a deceitful one breatheth out lies.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
In the fear of Jehovah [is] strong confidence, And to His sons there is a refuge.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
The fear of Jehovah [is] a fountain of life, To turn aside from snares of death.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
In the multitude of a people [is] the honour of a king, And in lack of people the ruin of a prince.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Whoso is slow to anger [is] of great understanding, And whoso is short in temper is exalting folly.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
A healed heart [is] life to the flesh, And rottenness to the bones [is] envy.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
An oppressor of the poor reproacheth his Maker, And whoso is honouring Him Is favouring the needy.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
In his wickedness is the wicked driven away, And trustful in his death [is] the righteous.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
In the heart of the intelligent wisdom doth rest. And in the midst of fools it is known.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Righteousness exalteth a nation, And the goodliness of peoples [is] a sin-offering.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
The favour of a king [is] to a wise servant, And an object of his wrath is one causing shame!
