Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
The wise among women buildeth her house; but the foolish pulleth it down with her own hands.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
In his uprightness walketh he that feareth the Lord; but perverse in his ways is he that despiseth him.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
In the mouth of the foolish is a stick [for his] pride; but the lips of the wise will preserve them.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Where no oxen are, is the crib clean; but the abundance of harvests is [only] through the strength of the ox.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
A faithful witness will not lie; but a false witness constantly uttereth lies.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
A scorner seeketh wisdom, and there is none; but knowledge is easy to the man of understanding.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Go far away from a foolish man, else thou wilt [never] know the lips of knowledge.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
The wisdom of the prudent is to understand his way; but the folly of fools is deceit.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
The fool maketh a mockery of guilt; but among the upright there is good will.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
The heart knoweth its own bitterness; and with its joy can no stranger intermeddle.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
The house of the wicked will be destroyed: but the tent of the upright will flourish.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
There is many a way which seemeth even before a man; but its end are ways unto death.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Even in laughter the heart feeleth pain; and at its end joy is sorrow.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
The backslider in heart will have enough of his own ways; and from him [departeth] the good men.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
The simple believeth every word; but the prudent man understandeth his steps.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
A wise man is fearful, and departeth from evil; but the fool exciteth himself, and is confident.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
He that is soon angry committeth folly; and a man of wicked devices is hated.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
The simple inherit folly; but the prudent crown themselves with knowledge.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
The bad sink down before the good; and the wicked are at the gates of the righteous.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Even to his own neighbor is the poor man hateful; but the friends of the rich are many.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
He that despiseth his neighbor is a sinner; but he that is gracious to the poor—happiness attend him!
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Behold, those who contrive evil are in error; but kindness and truth attend on those who contrive what is good.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
In all painful labor there is profit; but mere words of the lips [lead] only to want.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
The crown of the wise is their riches; but the folly of fools is [only] folly.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
A deliverer of souls is the true witness; but a witness of deceit uttereth lies.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
In the fear of the Lord is the strong confidence [of man], and unto his children will it be a place of shelter.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
The fear of the Lord is the source of life, [teaching] to avoid the snares of death.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
In the multitude of people is the king's glory; but in the want of a population is the downfall of the prince.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
He that is slow to anger is of great understanding; but he that is hasty of spirit holdeth up [to view] his folly.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
A sound heart is the life of the body; but jealousy is the rottenness of the bones.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
He that oppresseth the poor blasphemeth his Maker; but he that is gracious to the needy honoreth him.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Through his own evil is the wicked thrust down; but even in his death doth the righteous have confidence.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
In the heart of the man of understanding resteth wisdom: but [the little which is] in the bosom of fools is made known.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Righteousness exalteth a people; but the disgrace of nations is sin.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
The king's favor is bestowed on an intelligent servant; but his wrath is against him that deserveth shame.
