Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
A wise woman buildeth her house: but the foolish will pull down with her hands that also which is built.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
He that walketh in the right way, and feareth God, Cis despised by him that goeth by an infamous way.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
In the mouth of a fool is the rod of pride: but the lips of the wise preserve them.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Where there are no oxen, the crib is empty: but where there is much corn, there the strength of the ox is manifest.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
A faithful witness will not lie: but a deceitful witness uttereth a lie.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
A scorner seeketh wisdom, and findeth it not: the learning of the wise is easy.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Go against a foolish man, and he knoweth not the lips of prudence.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
The wisdom of a. discreet man is to understand his way: and the imprudence of fools erreth.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
A fool will laugh at sin, but among the just grace shall abide.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
The heart that knoweth the bitterness of his own soul, in his joy the stranger shall not intermeddle.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
The house of the wicked shall be destroyed: but the tabernacles of the just shall flourish.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
There is a way which seemeth just to a man: but the ends thereof lead to death.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Laughter shall be mingled with sorrow, and mourning taketh hold of the end of joy.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
A fool shall be filled with his own ways, and the good man shall be above him.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
The innocent believeth every word: the discreet man considereth his steps. No good shall come to the deceitful son: but the wise servant shall prosper in his dealings, and his way shall be made straight.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
A wise man feareth and declineth from evil: the fool leapeth over and is confident.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
The impatient man shall work folly: and the crafty man is hateful.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
The childish shall possess folly, and the prudent, shall look for knowledge.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
The evil shall fall down before the good: and the wicked before the gates of the just.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
The poor man shall be hateful even to his own neighbour: but the friends of the rich are many.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
He that despiseth his neighbour, sinneth: but he that sheweth mercy to the poor, shall be blessed. He that believeth in the Lord, loveth mercy.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
They err that work evil: but mercy and truth prepare good things.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
In much work there shall be abundance: but where there are many words, there is oftentimes want.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
The crown of the wise is their riches: the folly of fools, imprudence.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
A faithful witness delivereth souls: and the double dealer uttereth lies.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
In the fear of the Lord is confidence of strength, and there shall be hope for his children.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
The fear of the Lord is a fountain of life, to decline from the ruin of death.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
In the multitude of people is the dignity of the king: and in the small number of people the dishonour of the prince.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
He that is patient, is governed with much wisdom: but he that is impatient, exalteth his folly.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Soundness of heart is the life of the flesh: but envy is the rottenness of the bones.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
He that oppresseth the poor, upbraideth his Maker: but he that hath pity on the poor, honoureth him.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
The wicked man shall be driven out in his wickedness: but the just hath hope in his death.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
In the heart of the prudent resteth wisdom, and it shall instruct all the ignorant.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Justice exalteth a nation: but sin maketh nations miserable.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
A wise servant is acceptable to the king: he that is good for nothing shall feel his anger.
