< Proverbe 14 >
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Dhako mariek gero ode, to dhako mofuwo muko ode gi lwete owuon.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Ngʼat ma wuodhe oriere oluoro Jehova Nyasaye, to ngʼat ma yorene achach ochaye.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Wuoyo mar ngʼama ofuwo kelone mana goch e ngʼeye, to dho jomariek bedonegi ragengʼ.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Kama onge rwedhi, dipo bedo nono, to kama rwath nitiere keyo mangʼeny bedoe.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Janeno ma ja-adiera ok riambi, to janeno ma hango wach wacho mana miriambo.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Ngʼat ma jasunga nyalo dwaro rieko to ok oyud gimoro, ngʼeyo tiend wach to biro mayot ne ngʼat ma ongʼeyo pogo tiend weche.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Bed mabor gi ngʼat mofuwo nimar ok iniyud ngʼeyo tiend wach e dhoge.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Rieko mar jorieko en bedo gi paro ne yoregi, to fup joma ofuwo en wuondruok.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Joma ofuwo jaro kowachnegi mondo giwe richo, to ngʼwono iyudo kuom joma kare.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Chuny ka chuny ongʼeyo litne owuon, to onge ngʼato machielo manyalo bedo e mor ma en-go.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Od ngʼat marach ibiro ketho to kar dak mar ngʼat makare biro dhiyo nyime.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Nitie yo manenore ne dhano ni nikare, to gikone otero mana ngʼato e tho.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Kata e kinde mar nyiero, chuny nyalo bedo gi lit, to mor nyalo gik e kuyo.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Joma onge yie ibiro mi pok moromo gi timbegi, to ngʼat maber bende pok moromo kode.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Ngʼat mangʼeyone tin thoro yie gimoro amora, to ngʼat mariek paro gik motimo.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Ngʼat mariek oluoro Jehova Nyasaye kendo okwedo richo, to ngʼama ofuwo wiye tek kendo omuomore.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Ngʼat ma iye wangʼ piyo timo gik mofuwo, to ngʼat ma ja-miganga ji mon-go.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Joma ngʼeyogi tin nwangʼo fuwo, to jomariek irwako nigi ogut ngʼeyo.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Joricho kulore e nyim joma beyo, to jo-ajendeke e dhorangeye mag joma kare.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Jochan ok dwar kata gi jobutgi, to jo-mwandu nigi osiepe mangʼeny.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Ngʼatno machayo jabute timo richo, to ogwedhi ngʼatno mangʼwon gi jogo mochando.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Donge jogo machano marach lal nono? To jogo machano gima ber yudo hera kendo imiyogi luor.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Tich matek duto kelo ohala, to wuoyo awuoya maonge tim kelo dhier.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Mwandu jomariek e osimbo margi, to fup joma ofuwo nyago mana fuwo.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Janeno ma ja-adiera reso ji e tho, to janeno ma hango wach en jawuond.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Ngʼat moluoro Jehova Nyasaye nigi ohinga motegno, kendo nyithinde noyud kar pondo.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Luoro Jehova Nyasaye en soko mar ngima, ma reso ngʼato e obadho mag tho.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Ruoth ma joge ngʼeny ema yudo duongʼ, to ruoth maonge jogo morito to podho.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Ngʼat ma terore mos nigi winjo, to ngʼatno ma iye wangʼ piyo nyiso fupe.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Chuny man-gi kwe kelo ngima ni ringruok, to nyiego towo choke.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Ngʼat masando jochan nyiso achaya ne Jal mane ochweyogi, to ngʼato angʼata mangʼwon ni jogo mochando miyo Nyasaye luor.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Ka masira obiro, joricho itieko, to kata e tho ngʼat makare nigi kar pondo.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Rieko odak e chuny ngʼat ma weche donjone, to kata mana e dier joma ofuwo omiyo ingʼeye.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Tim makare tingʼo oganda malo, to richo en wichkuot ne ji.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Ruoth mor gi jatich mariek, to jatich makwodo wich yudo mirimbe.