< Proverbe 14 >
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Moudrá žena vzdělává dům svůj, bláznice pak rukama svýma boří jej.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Kdo chodí v upřímnosti své, bojí se Hospodina, ale převrácený v cestách svých pohrdá jím.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
V ústech blázna jest hůl pýchy, rtové pak moudrých ostříhají jich.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Když není volů, prázdné jsou jesle, ale hojná úroda jest v síle volů.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Svědek věrný neklamá, ale svědek falešný mluví lež.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Hledá posměvač moudrosti, a nenalézá, rozumnému pak umění snadné jest.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Odejdi od muže bláznivého, když neseznáš při něm rtů umění.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Moudrost opatrného jest, aby rozuměl cestě své, bláznovství pak bláznů ke lsti.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Blázen přikrývá hřích, ale mezi upřímými dobrá vůle.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Srdce ví o hořkosti duše své, a k veselí jeho nepřimísí se cizí.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Dům bezbožných vyhlazen bude, ale stánek upřímých zkvetne.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Cesta zdá se přímá člověku, a však dokonání její jest cesta k smrti.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Také i v smíchu bolí srdce, a cíl veselí jest zámutek.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Cestami svými nasytí se převrácený srdcem, ale muž dobrý štítí se jeho.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Hloupý věří každému slovu, ale opatrný šetří kroku svého.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Moudrý bojí se a odstupuje od zlého, ale blázen dotře a smělý jest.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Náhlý se dopouští bláznovství, a muž myšlení zlých v nenávisti bývá.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Dědičně vládnou hlupci bláznovstvím, ale opatrní bývají korunováni uměním.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Sklánějí se zlí před dobrými, a bezbožní u bran spravedlivého.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Také i příteli svému v nenávisti bývá chudý, ale milovníci bohatého mnozí jsou.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Pohrdá bližním svým hříšník, ale kdož se slitovává nad chudými, blahoslavený jest.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Zajisté žeť bloudí, kteříž ukládají zlé; ale milosrdenství a pravda těm, kteříž smýšlejí dobré.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Všeliké práce bývá zisk, ale slovo rtů jest jen k nouzi.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Koruna moudrých jest bohatství jejich, bláznovství pak bláznivých bláznovstvím.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Vysvobozuje duše svědek pravdomluvný, ale lstivý mluví lež.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
V bázni Hospodinově jestiť doufání silné, kterýž synům svým útočištěm bude.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Bázeň Hospodinova jest pramen života, k vyhýbání se osídlům smrti.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Ve množství lidu jest sláva krále, ale v nedostatku lidu zahynutí vůdce.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Zpozdilý k hněvu hojně má rozumu, ale náhlý pronáší bláznovství.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Život těla jest srdce zdravé, ale hnis v kostech jest závist.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Kdo utiská chudého, útržku činí Učiniteli jeho; ale ctí jej, kdož se slitovává nad chudým.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Pro zlost svou odstrčen bývá bezbožný, ale naději má i při smrti své spravedlivý.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
V srdci rozumného odpočívá moudrost, co pak jest u vnitřnosti bláznů, nezatají se.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Spravedlnost zvyšuje národ, ale hřích jest ku pohanění národům.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Laskav bývá král na služebníka rozumného, ale hněviv na toho, kterýž hanbu činí.