Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Ženska mudrost sagradi kuću, a ludost je rukama razgrađuje.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Tko živi s poštenjem, boji se Jahve, a tko ide stranputicom, prezire ga.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
U luđakovim je ustima šiba za oholost njegovu, a mudre štite vlastite usne.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Gdje nema volova, prazne su jasle, a obilna je žetva od snage bikove.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Istinit svjedok ne laže, a krivi svjedok širi laž.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Podsmjevač traži mudrost i ne nalazi je, a razumni lako dolazi do znanja.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Idi od čovjeka bezumna jer nećeš upoznati usne što zbore znanje.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Mudrost je pametna čovjeka u tom što pazi na svoj put, a bezumnička ludost prijevara je.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Luđacima je grijeh šala, a milost je Božja s poštenima.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Srce poznaje svoj jad, i veselje njegovo ne može dijeliti nitko drugi.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Dom opakih propast će, a šator će pravednika procvasti.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Neki se put učini čovjeku prav, a na koncu vodi k smrti.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
I u smijehu srce osjeća bol, a poslije veselja dolazi tuga.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Otpadnik se siti svojim prestupcima, a dobar čovjek svojim radom.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Glupan vjeruje svakoj riječi, a pametan pazi na korak svoj.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Mudar se boji i oda zla se uklanja, a bezuman se raspaljuje i bez straha je.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Nagao čovjek čini ludosti, a razborit ih podnosi.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Glupaci baštine ludost, a mudre ovjenčava znanje.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Zli padaju ničice pred dobrima i opaki pred vratima pravednikovim.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
I svom prijatelju mrzak je siromah, a bogataš ima mnogo ljubitelja.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Griješi tko prezire bližnjega svoga, a blago onomu tko je milostiv ubogima.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Koji snuju zlo, ne hode li stranputicom, a zar nisu dobrota i vjernost s onima koji snuju dobro?
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
U svakom trudu ima probitka, a pusto brbljanje samo je na siromaštvo.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Mudrima je vijenac bogatstvo njihovo, a bezumnima kruna - njihova ludost.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Istinit svjedok izbavlja duše, a tko laži širi, taj je varalica.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
U strahu je Gospodnjem veliko pouzdanje i njegovim je sinovima utočište.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Strah Gospodnji izvor je života: on izbavlja od zamke smrti.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Mnoštvo je naroda ponos kralju, a bez puka knez propada.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Tko se teško srdi, velike je razboritosti, a nabusit duhom pokazuje ludost.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Mirno je srce život tijelu, a ljubomor je gnjilež u kostima.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Tko tlači siromaha huli na stvoritelja, a časti ga tko je milostiv ubogomu.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Opaki propada zbog vlastite pakosti, a pravednik i u samoj smrti nalazi utočište.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
U razumnu srcu mudrost počiva, a što je u bezumnome, to se i pokaže.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Pravednost uzvisuje narod, a grijeh je sramota pucima.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Kralju je mio razborit sluga, a na sramotna se srdi.
