Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Numeiching in ain-chen akisemtup in, numei ngol in vang amatah ain-chen sukeh in apangin ahi.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Lungdih'a lam jot chun Yahweh Pakai a ging in, hinlah achena jousea thilphalou gelpan Yahweh Pakai anahsah jipon ahi.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Mingol in akijepna ding akiseidoh bep jin, miching hon vang ahoidoh nadiu akiseidoh jiuvin ahi.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Bongchal loukai ding umlou na-a chang akilamdoh ngai pon, ajeh chu bongchal thahat akon chang tampi kilam-ji ahi.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Mi kitah hettoh sah-a apan teng jouthu asei ngai pon, mikitah lou hettoh sah-a apan teng jou le nal in thu aseijin ahi.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Michavai hon chihna ahol-un amu jou deh pouvin, hinlah thil hetthemna neipa ding in chihna hi nailam cha ahibouve.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Mingol hoa kon'in kikhin mang in, ajeh chu amaho kamsunga kon'in chihna thu kisei japon nate.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Milungthim ching hon ajot nadiu lampi akihet-un, mingol ho vang joulhepna jeng ahi.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Elohim Pathen in miphalou aphohsal jin, michonpha hon vang Elohim Pathen lunglhaina akimu jiuve.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Mihem lungthim hin gim le hesoh ahen, midang in akipanau chu ahetthem peh-un ahi.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Migilou ho inchu kiphet lhah peh ding, mikitah ho ponbuh vang dettah a kisong jing ding ahi.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Mihem khat'in achena lampi chu dih-in agel jin, hinlah alampi chu ajonaleh thina ahi.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Nuijat pat jeng in jong mihem alung kham jin, kipana jeng jong gimnan akichai-ji tai.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Mikitah lou chu achena chan'a atohga aneh ding, hitobanga chu miphan jong atohga aneh ding ahi.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Mihem meimeija um chun akisei jouse atahsan jin, miching in vang achena ding akivet phet in ahi.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Miching hon chingthei tah'in thilse apeldoh jiuvin, mingol hon vang ngol han pum'in na atong jiuve.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Milungchom hon ngol hoitah in thil abol jiuvin, hinlah thil hethem mivang chu atomngai ahi.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Mihem meimeija um chu ngolna ahin, miching hon hetna kiti hi lallukhuh a aneiyu ahi.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Thilse kiti phot chu thilpha masanga dilsu ding, miphalou ho jong mikitah ho kelkot phunga dilsu diu ahi.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Mivaicha hohi ain-heng ho kisan in athet bol jiuvin, mihao ding in vang golpha atam jin ahi.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Aheng akom ngailu lou mihem chu achonse ahin, mivaicha ho ngailua chu anunnom ahi.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Thilse jeng gel hon suhkhel anei tei jiuvin, thilpha jeng ngaito hon vang tahsanna le kitahna akimu jiuvin ahi.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Natoh hahsa kiti chun aphachom asoh tei ding, natoh beija thumot seina hin vaichat asoji ahi.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Miching ho ding in chihna hi lallukhuh in apang jin, mingol ho ding in vang ngolna hi pahvui banga aki-o jiu ahi.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Mikitah hettohsah a apan teng mi tampi huhdoh jin, hinlah thujou seina hin mihem amanthah sahji ahi.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Elohim Pathen ging kiti hi mihem dinga kisonna ahin, achate jeng jong ama'a kisel diu ahi.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Yahweh Pakai gin kitihi hinna twinah tobang ahin, ajeh chu mihem in thina jeng jong apeldoh-ji ahi.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Gamsunga cheng mipite apunbe teng lengpa loupina ahin, hinlah mihem lhomcha ahiteng milen milal dinga pannabei ahibouve.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Koi hileh lunghang vahlou chun thil hetthemna anei ahin, kino thethua lungchomna vang chun ngol-hoitah atoh doh ding ahi.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Lungneng tah'a um hi tahsa damna ahin, hinlah thangthipna kiti hi gu le chang in adoulel ahi.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Mivaicha sugenthei hon asempau Elohim Pathen ataitom nau ahin, amavang nei lou genthei khoto them chun asempa Elohim Pathen agin ahi.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Miphalou chu toset atosah in alehkhup jin, mikitah ding in vang bitna aum jing in ahi.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Thil detkhen them mi chun chihna anei jing in, mingolte lungthim sunga vang chihna in mun aneipoi.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Thudih hin mihem namkhat adom sang in, hinlah chonsetna hin mihem nam pumpi muda achansah ahi.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Lhacha chingtah'a natong hin, lengpa lunglam aboldoh jin, jachatna natongpa chunga lengpa alungkim jipoi.
