Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Всяка мъдра жена съгражда дома си, А безумната го събаря със собствените си ръце.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Който ходи в правотата си, бои се от Господа: Но опакият в пътищата си Го презира.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
В устата на безумния има пръчка за гордостта му, А устните на мъдрите ще ги пазят.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Дето няма волове, яслите са чисти, Но в силата на воловете е голямото изобилие.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Верният свидетел няма да лъже, А лъжливият свидетел издиша лъжи.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Присмивателят търси мъдрост и нея намира, А за разумният учението е лесно.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Отмини безумния човек Щом си узнал, че той няма разумни устни.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Мъдростта на благоразумния е да обмисля пътя си, А глупостта на безумните е да заблуждават.
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Приносът за грях се присмива на безумните, А между праведните има Божие благоволение.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Сърцето познава своята си горест И чужд не участвува в неговата радост.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Къщата на нечестивите ще се събори, Но шатърът на праведните ще благоденствува.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Има път, който се вижда прав на човека, Но краят му е пътища към смърт.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Даже и всред смеха сърцето си има болката, И краят на веселието е тегота.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Развратният по сърце ще се насити от своите пътища, А добрият човек ще се насити от себе си.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Простият вярва всяка дума, А благоразумният внимава добре в стъпките си.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Мъдрият се бои и се отклонява от злото, А безумният самонадеяно се хвърля напред.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Ядовитият човек постъпва несмислено, И зломисленикът е мразен.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Безумниите наследяват глупост, А благоразумните се увенчават със знание.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Злите се кланят пред добрите, И нечестивите при портите на праведния,
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Сиромахът е мразен даже от ближния си, А на богатия приятелите са много.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Който презира ближния си, съгрешава, А който показва милост към сиромасите е блажен.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Не заблуждават ли се ония, които измислят зло? Но милост и верност ще се покажат към тия, които измислят добро
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
От всеки труд има полза, А от бъбренето с устните само оскъдност.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Богатството на мъдрите е венец за тях, А глупостта на безумните е всякога глупост.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Верният свидетел избавя души, А който издиша лъжи е цял измама.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
В страха от Господа има силна увереност, И Неговите чада ще имат прибежище.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Страхът от Господа е извор на живот, За да се отдалечава човек от примките на смъртта,
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Когато людете са многочислени, слава е за царя, А когато людете са малочислени, съсипване е за княза.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Който не се гневи скоро, показва голямо благоразумие, А който лесно се гневи проявява безумие.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Тихо сърце е живот на тялото, А разяреността е гнилост на костите.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Който угнетява бедния нанася укор на Създателя му, А който е милостив към сиромаха показва почит Нему.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Нечестивият е смазан във време на бедствитето си, А праведният и в смъртта си име упование.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
В сърцето на разумния мъдростта почива, А между безумните тя се явява.
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Правдата възвишава народ, А грехът е позор за племената.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Благоволението на царя е към разумния слуга, А яростта му против онзи, който докарва срам.
