Proverbe 14
1 Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
Uda amo da asigi dawa: su ida: iwane gala, da ea sosogo fi noga: le ouligisa. Be gagaoui uda da amo sosogo fi hedolo wadela: sa.
2 Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
Moloidafa hou hamoma! Amasea, di da dia Hina Godema nabasu hou amo eno dunu ilima olelemu. Be moloi hou hame hamosea, di da Hina Godema hame nabasu hou amo dunu eno ili ba: ma: ne olelesa.
3 În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
Gagaoui dunu da gasa fi hamobeba: le, udigili bagade sia: daha. Be nowa dunu da asigi dawa: su ida: iwane galea, ea sia: noga: i da ema gaga: su liligi agoai gala.
4 Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
Di da bulamagau dia osobo gidinasu hiougisu galea, dia ha: i manu ligisisu diasu da gagoma bagade amoga nabai ba: mu. Be bulamagau hame galea, ha: i manu amola hame ba: mu.
5 Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
Noga: idafa ba: su dunu da fofada: sea, moloidafa sia: fawane sia: sa. Be moloi hame ba: su dunu da ogogosu fawane sia: sa.
6 Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
Hi hou hidale dawa: su dunu da hi hou da bagade dawa: beba: le, da bagade dawa: su hamedafa lamu. Be asigi dawa: su noga: i dunu da hedolo dawa: lamu.
7 Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
Gagaoui dunu ilima gasigama. Ilia da dima olelemu hamedei.
8 Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
Bagade dawa: su dunu da habodane bagade dawa: sala: ? Bai e da adi hamomusa: dawa: sea, e da dawa: iwane hamosa. Amola gagaoui dunu da habodane gagaouila: ? Bai hi da liligi huluane dawa: hi fawane dawa: sa, be e da hame dawa:
9 Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
Gagaoui dunu da mae dawa: iwane hahawane wadela: i hou hamosa. Be noga: i dunu da wadela: i hamosea, ilia da gogosiane gogolema: ne olofosu hogosa.
10 Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
Dia hahawane hou da dia hou fawane. Amola dia da: i ea hou da dia hou fawane. Eno dunu da dia hou gilisili lamu da hamedei.
11 Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
Wadela: i hamosu dunu ea sosogo fi da hedolowane wadela: lesi dagoi ba: mu. Be dunu ida: iwane ea sosogo fi da gasawane lelumu.
12 Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
Dunu ilia da logo dialebe ba: sa amola amo da logodafa ilia da dawa: lala. Be amo logo da bogosu doaga: ma: ne diala.
13 Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
Hahawane ousa da da: i dioi hou fonobahadi dedebosa. Be fa: no, hahawane hou da dagosea, da: i dioi da dialebe ba: mu.
14 Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
Wadela: i hamosu dunu da ilia hamoi defele wadela: i bidi lamu. Be noga: i dunu da ilia hamoi defele bidi ida: iwane lamu.
15 Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
Gagaoui dunu da liligi huluane udigili dafawaneyale dawa: mu. Be bagade dawa: su dunu da noga: le ba: lala, hou hi hamobe amo.
16 Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
Noga: i dawa: su dunu da dawa: iwane ahoabeba: le, wadela: i hou amoga gasigasa. Be gagaoui dunu da mae dawa: iwane hedolo hamosa amola ea ougi hou da hedolo heda: sa.
17 Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
Nowa dunu da ea ougi hedolo heda: sa da gagaoui hou hamosa. Be noga: i dawa: dunu da asaboiwane ouesalumu.
18 Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
Hame dawa: su dunu da ilia gagaoui hou defele wadela: i dabe laha. Be noga: i asigi dawa: su dunu ilia asigi dawa: su hou da asigilamu.
19 Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
Wadela: i hamosu dunu da hobea moloidafa dunu ilima beguduli amola ilima edegemu.
20 Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
Ema gadenene fi dunu amola dunu huluane da hame gagui dunu ema hame asigisa. Be bagade gagui dunu da ema asigi na: iyado dunu bagohame esalebe ba: sa.
21 Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
Di da hame gagui dunu ilima asigi galea, di da hahawane ba: mu. Be dunu enoma higasu hou da wadela: i bagade.
22 Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
Di da dunu eno fidima: ne amola hou noga: i hamosea, eno dunu da dima dafawaneyale dawa: le nodomu. Be di da wadela: le hamosea, di da giadofasa.
23 În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
Nowa da gasa gala hawa: hamosea, e da bidi ida: iwane lamu. Be nowa da udigili esala sia: dalea da hame gagui agoai esalumu.
24 Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
Noga: i dawa: su dunu da bidi ida: iwane lamu. Be eno dunu ilia da gagaoui dunu ilia udigili gagaoui hou fawane ba: sa.
25 Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
Ba: su dunu da molole fofada: sea, e da eno dunu ilia esalusu gaga: sa. Be e da ogogole sia: sea, eno dunu ilima hohonosa.
26 În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
Nowa dunu e da Hina Godema nodone beda: sea, e da adi hou doaga: sea, e da mae beda: ne gasalale aligimu. Amola ea sosogo fi amola mano da hahawane gaga: iwane esalumu.
27 Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
Di da bogosu fisimu hanabela: ? Hina Godema nodosu da esalusu hano bubuga: su agoai.
28 În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
Hina bagade da dunu bagohame ouligisia, gasa bagade ba: sa. Be ea dunu fi da hame galea, e amola da hamedei ba: mu.
29 Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
Noga: i asigi dawa: su dunu da asaboiwane esalebe ba: sa. Be di da hedolowane ougisia, amo da dia gagaoui hou olelesa.
30 O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
Dia asigi dawa: su ganodini amo asaboi olofosu galea, hahawane ba: mu. Be mudasu hou da olo bagadewane, dia hu amola gasa na dagosa.
31 Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
Di da hame gagui dunu banenesisia, di da Gode (E da amo dunu hahamoi) Ema gadesa. Be di da hame gagui ilima asigi hou olelesea, amo da Godema nodone sia: ne gadosu defele gala.
32 Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
Wadela: i hamosu dunu da wadela: i hamobeba: le, ilisu dafamu logo fodosa. Be noga: i dunu da ilia hou ida: iwane gala amoga gaga: i dagoi ba: sa.
33 Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
Noga: idafa dawa: su dunu amo ea dogo da dawa: su hou amoga nabai gala. Be gagaoui dunu da noga: i dawa: su hou hamedafa dawa:
34 Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
Moloidafa hou hamobeba: le, osobo bagade fi da noga: idafa ba: mu. Be wadela: i hou hamobeba: le, osobo bagade fi da gogosiasu ba: mu.
35 Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
Hina bagade dunu da eagene ouligisu noga: i amo hahawane ba: sa. Be eagene ouligisu da noga: le hame hamosea, hina bagade da ema se iasu iaha.
