< Proverbe 13 >
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Мудар син слуша наставу оца свог; а подсмевач не слуша укоре.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Од плода уста својих сваки ће јести добро, а душа неваљалих људи насиље.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Ко чува уста своја, чува своју душу; ко разваљује усне, пропада.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Жељна је душа лењивчева, али нема ништа; а душа вредних људи обогатиће се.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
На лажну реч мрзи праведник; а безбожник се мрази и срамоти.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Правда чува оног који ходи безазлено; а безбожност обара грешника.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Има ко се гради богат а нема ништа, и ко се гради сиромах а има велико благо.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Откуп је за живот човеку богатство његово, а сиромах не слуша претње.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Видело праведничко светли се, а жижак безбожнички угасиће се.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Од охолости бива само свађа, а који примају савет, у њих је мудрост.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Благо које се таштином тече умањује се, а ко сабира руком, умножава.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Дуго надање мори срце, и жеља је испуњена дрво животно.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Ко презире реч сам себи уди; а ко се боји заповести, платиће му се.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Наука је мудрога извор животни да се сачува пругала смртних.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Добар разум даје љубав, а пут је безаконички храпав.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Сваки паметан човек ради с разумом, а безуман разноси безумље.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Гласник безбожан пада у зло, а веран је посланик лек.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Сиромаштво и срамота доћи ће на оног који одбацује наставу; а ко чува карање, прославиће се.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Испуњена је жеља сласт души, а безумнима је мрско одступити ода зла.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Ко ходи с мудрима постаје мудар, а ко се држи с безумницима постаје гори.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Грешнике гони зло, а праведницима се враћа добро.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Добар човек оставља наследство синовима синова својих, а грешниково имање чува се праведнику.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Изобила хране има на њиви сиромашкој, а има ко пропада са зле управе.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Ко жали прут, мрзи на сина свог; а ко га љуби, кара га за времена.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Праведник једе, и сита му је душа; а трбух безбожницима нема доста.