Proverbe 13
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
O filho sábio ouve a correção do pai; mas o escarnecedor não ouve a repreensão.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Do fruto da boca cada um comerá o bem, mas a alma dos prevaricadores comerá a violência.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
O que guarda a sua boca conserva a sua alma, mas o que dilata os seus lábios tem perturbação.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
A alma do preguiçoso deseja, e coisa nenhuma alcança, mas a alma dos diligentes se engorda.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
O justo aborrece a palavra de mentira, mas o ímpio se faz vergonha, e se confunde.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
A justiça guarda ao sincero de caminho, mas a impiedade transtornará o pecador.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Há alguns que se fazem ricos, e não tem coisa nenhuma, e outros que se fazem pobres e tem muita fazenda.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
O resgate da vida de cada um são as suas riquezas, mas o pobre não ouve as ameaças.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
A luz dos justos alegra, mas a candeia dos ímpios se apagará.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Da soberba só provém a contenda, mas com os que se aconselham se acha a sabedoria.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
A fazenda que procede da vaidade se diminuirá, mas quem a ajunta com a mão a aumentará.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
A esperança deferida enfraquece o coração, mas o desejo chegado é árvore de vida.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
O que despreza a palavra perecerá, mas o que teme o mandamento será galardoado.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
A doutrina do sábio é uma fonte de vida para se desviar dos laços da morte.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
O bom entendimento dá graça, mas o caminho dos prevaricadores é áspero.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Todo o prudente obra com conhecimento, mas o tolo espraia a sua loucura.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
O ímpio mensageiro cai no mal, mas o embaixador fiel é saúde.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Pobreza e afronta virão ao que rejeita a correção, mas o que guarda a repreensão será venerado.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
O desejo que se cumpre deleita a alma, mas apartar-se do mal é abominável para os loucos.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
O que anda com os sábios, ficará sábio, mas o companheiro dos tolos sofrerá severamente.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
O mal perseguirá aos pecadores, mas os justos serão galardoados com bem.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
O homem de bem deixa uma herança aos filhos de seus filhos, mas a fazenda do pecador se deposita para o justo.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
A lavoura dos pobres dá abundância de mantimento, mas alguns há que se consomem por falta de juízo.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
O que retém a sua vara aborrece a seu filho, mas o que o ama madruga a castiga-lo.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
O justo come até fartar-se a sua alma, mas o ventre dos ímpios terá necessidade.
