< Proverbe 13 >
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
En vis sønn hører på sin fars tilrettevisning, men en spotter hører ikke på irettesettelse.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Av sin munns frukt nyter en mann godt, men de troløses hu står til vold.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Den som vokter sin munn, bevarer sitt liv; den som lukker sine leber vidt op, ham blir det til ulykke.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Den late attrår og får intet, men de flittige næres rikelig.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Den rettferdige hater løgnaktige ord, men den ugudelige gjør det som ondt og skammelig er.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Rettferdighet verner den som lever ustraffelig, men ugudelighet feller den som gjør synd.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Den ene ter sig som en rik mann og har dog slett ingen ting, og den andre ter sig som en fattig mann og har dog meget gods.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
En manns rikdom er løsepenger for hans liv, men den fattige er det ingen som truer.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
De rettferdiges lys skinner lystig, men de ugudeliges lampe slukner.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Ved overmot voldes bare trette, men hos dem som lar sig råde, er visdom.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Lett vunnet rikdom minker, men den som samler litt efter litt, øker sitt gods.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Langvarig venting gjør hjertet sykt, men et opfylt ønske er et livsens tre.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Den som forakter ordet, ødelegger sig selv; men den som frykter budet, han får lønn.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Den vises lære er en livsens kilde, ved den slipper en fra dødens snarer.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Ved god forstand vinner en menneskenes yndest, men de troløses vei er hård.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Hver den som er klok, går frem med forstand, men en dåre utbreder dårskap.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Et ugudelig sendebud faller i ulykke, men et trofast bud er lægedom.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Armod og skam får den som ikke vil vite av tukt; men den som akter på refselse, blir æret.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Opfylt ønske er søtt for sjelen, men å holde sig fra det onde er en vederstyggelighet for dårer.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Søk omgang med de vise, og du skal bli vis; men dårers venn går det ille.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Ulykke forfølger syndere, men rettferdige lønnes med godt.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Den gode efterlater arv til barnebarn, men synderens gods er gjemt til den rettferdige.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
De fattiges nyland gir meget føde; men mangen rykkes bort fordi han ikke gjør det som rett er.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Den som sparer sitt ris, hater sin sønn; men den som elsker ham, tukter ham tidlig.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Den rettferdige eter så han blir mett, men de ugudeliges buk blir tom.