Proverbe 13
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Yon fis ki saj aksepte disiplin a papa l, men yon mokè pa koute repwòch.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Fwi pawòl la ki soti nan bouch moun se rejwisans de sa ki bon; men volonte moun infidèl se vyolans.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Sila ki kontwole bouch li, konsève lavi li; sila ki ouvri lèv li byen laj va detwi nèt.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Nanm a parese a anvi, e li pa jwenn; men nanm a moun dilijan an vin gra.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Yon nonm dwat rayi sa ki fo; men zak mechan yo degoutan e fè gwo wont.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Ladwati se yon pwotèj pou sila ki san fot la; men mechanste fè pechè a vin souye nèt.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Genyen moun ki pretann yo rich, men yo pa gen anyen; yon lòt pretann li malere men li gen gwo richès.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Ranson pou lavi a yon nonm rich se richès li; men malere a pa tande menas.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Limyè a moun dwat la se rejwisans; men lanp a mechan an va etenn.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Ògèy pa pote anyen sof ke konfli; men sajès rete ak sila ki resevwa konsèy yo.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Richès ki sòti nan manti koule ale; men sila ki rasanble ak men li, fè l grandi.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Lespwa jennen fè kè a malad; men dezi acheve a se yon pyebwa lavi.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Sila ki meprize lenstriksyon va peye fwe a; men sila ki respekte lòd yo va resevwa rekonpans li.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Lenstriksyon a saj yo se yon fontèn dlo lavi pou detounen pèlen lanmò a.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Bon konprann pwodwi favè; men chemen moun ki pa fidèl la di.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Tout moun ki pridan aji ak konesans; men yon moun san konprann parèt ak foli li.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Yon mesaje mechan tonbe nan advèsite; men sila ki pote pawòl ak bòn fwa a, pote gerizon
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Mizè ak wont se pou sila ki manke disiplin nan; men sila ki konsidere repwòch la va onore.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Yon dezi ki realize se dous a nanm nan, men moun bèt pa vle kite mechanste.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Sila ki mache ak moun saj va vin saj; men bon zanmi a moun ensanse a va soufri.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Se malè ki kouri dèyè pechè yo; men moun dwat yo va pwospere.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Yon bon moun va lese eritaj pou pitit pitit li; men richès a pechè yo konsève pou moun dwat yo.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Gen anpil manje nan tè malere a; men li fin bale nèt akoz enjistis.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Sila ki ralanti baton li, rayi fis li; men sila ki renmen l va ba li disiplin ak dilijans.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Moun dwat la gen kont pou satisfè dezi li; men vant mechan an toujou gen bezwen.
