Proverbe 13
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Ein weiser Sohn läßt sich vom Vater züchtigen; aber ein Spötter gehorcht der Strafe nicht.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Die Frucht des Mundes genießt man; aber die Verächter denken nur zu freveln.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Wer seinen Mund bewahrt, der bewahrt sein Leben; wer aber mit seinem Maul herausfährt, der kommt in Schrecken.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Der Faule begehrt und kriegt's doch nicht; aber die Fleißigen kriegen genug.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Der Gerechte ist der Lüge feind; aber der Gottlose schändet und schmäht sich selbst.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Die Gerechtigkeit behütet den Unschuldigen; aber das gottlose Wesen bringt zu Fall den Sünder.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Mancher ist arm bei großem Gut, und mancher ist reich bei seiner Armut.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Mit Reichtum kann einer sein Leben erretten; aber ein Armer hört kein Schelten.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Das Licht der Gerechten brennt fröhlich; aber die Leuchte der Gottlosen wird auslöschen.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Unter den Stolzen ist immer Hader; aber Weisheit ist bei denen, die sich raten lassen.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Reichtum wird wenig, wo man's vergeudet; was man aber zusammenhält, das wird groß.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Die Hoffnung, die sich verzieht, ängstet das Herz; wenn's aber kommt, was man begehrt, das ist wie ein Baum des Lebens.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Wer das Wort verachtet, der verderbt sich selbst; wer aber das Gebot fürchtet, dem wird's vergolten.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Die Lehre des Weisen ist eine Quelle des Lebens, zu meiden die Stricke des Todes.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Feine Klugheit schafft Gunst; aber der Verächter Weg bringt Wehe.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Ein Kluger tut alles mit Vernunft; ein Narr aber breitet Narrheit aus.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Ein gottloser Bote bringt Unglück; aber ein treuer Bote ist heilsam.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Wer Zucht läßt fahren, der hat Armut und Schande; wer sich gerne strafen läßt, wird zu ehren kommen.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Wenn's kommt, was man begehrt, das tut dem Herzen wohl; aber das Böse meiden ist den Toren ein Greuel.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Wer mit den Weisen umgeht, der wird weise; wer aber der Narren Geselle ist, der wird Unglück haben.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Unglück verfolgt die Sünder; aber den Gerechten wird Gutes vergolten.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Der Gute wird vererben auf Kindeskind; aber des Sünders Gut wird für den Gerechten gespart.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Es ist viel Speise in den Furchen der Armen; aber die Unrecht tun, verderben.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Wer seine Rute schont, der haßt seinen Sohn; wer ihn aber liebhat, der züchtigt ihn bald.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Der Gerechte ißt, daß sein Seele satt wird; der Gottlosen Bauch aber hat nimmer genug.
