Proverbe 13
1 Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
Wuowi mariek winjo puonj wuon mare, to ngʼat ma wangʼe tek ok winj wach kikwere.
2 Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
Ngʼat makare yudo pok maber kaluwore gi gik mowacho, to ngʼatno ma ok ja-adiera nigi gombo mar miero.
3 Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
Ngʼatno morito dhoge orito ngimane, to ngʼatno ma wuoyo karodho wach biro dhiyo e kethruok.
4 Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
Jasamuoyo dwaro gimoro gi chunye duto to ok oyud gimoro, to jakinda yudo gik moko duto modwaro.
5 Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
Ngʼat makare mon kod gima ok adiera, to joricho kelo wichkuot kod dwanyruok.
6 Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
Tim makare rito ngʼat mobidhore, timbe maricho to tieko jaricho.
7 Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
Ngʼat moro wuondore ni en ja-mwandu, to adiera oonge gimoro; to ngʼat machielo wuondore ni en jachan, to adiera en gi mwandu mangʼeny.
8 Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
Mwandu ngʼato sa moro nyalo reso ngimane, to jochan onge gima bwogo.
9 Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
Ler mar ngʼat makare rieny maler, to taya mar ngʼat marach inego.
10 Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
Sunga nywolo mana dhawo, to rieko iyudo kuom jogo moyie puonj.
11 Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
Pesa moyud e yo ma ok kare lal nono, to ngʼat makano pesa matin matin miyo omedore.
12 Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
Gima igeno mobudho miyo chuny bedo matuo, to gima igeno motimore en yath mar ngima.
13 Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
Ngʼat ma jaro puonj biro yudo pokne, to ngʼat moluoro chik imiyo pok maber.
14 Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
Puonj mar ngʼat mariek en soko mar ngima ma reso ngʼato e obadho mag tho.
15 Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
Bedo gi winjo kelo luor, to yor ngʼato ma ok ja-adier tek.
16 Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
Ngʼato ka ngʼato mariek timo gik moko kuom ngʼeyo, to ngʼat mofuwo nyiso mana fupe.
17 Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
Jaote marach donjo e chandruok, to jaote modimbore kelo konyruok.
18 Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
Ngʼat modagi siem nwangʼo dhier kod wichkuot, to ngʼato angʼata mawinjo kikwere to yudo duongʼ.
19 Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
Geno mochopi en gima mit ne chuny, to joma ofuwo ok dwar aa e richo.
20 Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
Ngʼat mawuotho gi ngʼama riek bedo mariek, to osiep joma ofuwo hinyore.
21 Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
Chandruok luwo jaricho, to mwandu e ohand ngʼat makare.
22 Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
Ngʼat maber weyo mwandu ne nyithind nyithinde, to mwandu jaricho okan ni joma kare.
23 Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
Puoth ngʼat ma jachan sa moro nyalo nyago chiemo mangʼeny, to tim ma ok kare tiekogi duto.
24 Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
Ngʼat ma ok ti kod kede kuom chwado wuode, omon kod wuode, to ngʼat mohere bedo motangʼ mondo orieye.
25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
Joma kare chiemo moromo kaka chunygi dwaro, to ii ngʼat marach nigi kech.
